Agenția menționează că atacurile care au produs în septembrie anul trecut scurgeri de gaze din conductele Nord Stream din Marea Baltică au sporit îngrijorarea față de infrastructurile europene.

UE și-a actualizat strategia de securitate maritimă, iar din 2024 va efectua anual exerciții navale; țările membre își vor coordona eforturile de protecție a gazoductelor, cablurilor de date submarine, parcurilor eoliene maritime și a altor infrastructuri critice.

Comisarul european pentru mediu Virginijus Sinkevicius a declarat agenției Reuters că planurile respective erau în lucru dinaintea exploziilor de la Nord Stream, dar au fost ameliorate ca reacție la acestea. "Ulterior, statele membre au spus foarte clar că trebuie să ne întărim mai mult cooperarea, să creăm capacități, să ne asigurăm că infrastructurile noastre critice sunt protejate mai bine", a spus el, adăugând că "nivelul de amenințare crește".

Conform strategiei, UE va elabora evaluări ale riscurilor, planuri de refacere după dezastre și de monitorizare regională.

Planul Uniunii prevede o cooperare mai bună cu NATO, extinderea patrulelor în zonele de coastă și eforturi mai mari de identificare din timp a amenințărilor - de exemplu, prin utilizarea programelor UE legate de sateliți pentru detectarea navelor neidentificate.

Olanda a afirmat că o navă rusească detectată luna trecută în apropierea unui parc eolian maritim din Marea Nordului este implicată în încercările Moscovei de a obține informații în vederea sabotării infrastructurilor. Autoritățile din Suedia, Germania și Danemarca anchetează exploziile de la gazoductele Nord Stream, construite de Rusia pentru exporturile de gaze către Europa; cele trei state au afirmat că deflagrațiile au fost produse intenționat, însă nu au indicat niciun posibil vinovat.

Reuters menționează că infrastructura energetică constituie o preocupare deosebită, în contextul extinderii parcurilor eoliene maritime din Europa și folosirii terminalelor de gaz natural lichefiat pentru înlocuirea gazelor furnizate de Rusia prin conducte. O supraveghere mai bună a zonelor maritime ar contribui și la monitorizarea de către fiecare țară a degradării mediului și la reacția față de astfel de fenomene și față de modificările legate de climă, cum ar fi creșterea nivelului mărilor.