Problema aderării Turciei la UE este una dintre principalele teme vehiculate de către partizanii părăsirii blocului comunitar de către Regatul Unit în campania pentru referendumul de joi din Marea Britanie privind rămânerea sau ieșirea din Uniunea Europeană.

Tabăra ''Vote Leave'' ('Votează pentru ieșirea din UE') a făcut public în mai un afiș pe care se putea vedea un pașaport britanic sub forma unei porți deschise și care avea scris pe o parte ''Turcia (76 milioane de locuitori) aderă la UE''.

Mai mulți lideri europeni, începând cu premierul britanic David Cameron, dar și cancelarul german Angela Merkel, subliniază totuși că aderarea ''nu e la ordinea zilei'' și că negocierile sunt întreprinse ''cu o problemă deschisă''. Ajuns la conducerea Comisiei Europene, Jean Claude-Junker a exclus orice extindere până în 2020.

Negocierile în vederea aderării Turciei la UE, deschise în 2005, au bătut pasul pe loc ani de zile. Dar ele au fost relansate ca urmare a unei reapropieri fără precedent între Ankara și Bruxelles în toamna anului trecut în încercarea de a stăvili afluxul de sute de mii de migranți către continentul european.

Pe 14 decembrie 2015, cele 28 de țări membre ale UE și Turcia au deschis Capitolul 7 (politica economică și monetară), ceea ce a ridicat la 15 numărul de domenii în negociere, dintr-un total de 35.

Capitolul 33, care urmează să fie deschis pe 30 iunie, la o zi după un summit al șefilor de stat și de guvern din UE consacrat consecințelor referendumului din Marea Britanie, se referă la chestiuni bugetare și financiare.

Bruxellesul și Ankara au încheiat pe 18 martie un acord ce prevede retrimiterea sistematică în Turcia a tuturor migranților care traversează Marea Egee dinspre țărmurile turcești către insulele grecești, chiar dacă cer azil, ceea ce a determinat o scădere spectaculoasă a numărului de nou-sosiți în Grecia. În schimb, europenii s-au angajat să primească refugiați sirieni direct din Turcia.