UE și SUA vor sprijini integrarea europeană a R. Moldova și a Ucrainei pe piața energiei prin accelerarea dezvoltării infrastructurii și a conexiunilor energetice
-
05 Aprilie 2023 09:20
În cadrul celui de-al de-al zecelea Consiliu pentru energie Uniunea Europeană – Statele Unite (Consiliul), care a avut loc marți la Bruxelles, cei doi parteneri transatlantici și-au reafirmat sprijinul pentru integrarea energetică europeană a Republicii Moldova și a Ucrainei în contextul eforturilor de consolidare a securității energetice pe fondul războiului Rusiei, potrivit declarației comune adoptate la finalul reuniunii, transmite caleaeuropeana.ro.
Reuniunea ministerială s-a desfășurat sub președinția Înaltului Reprezentant/Vicepreședinte al UE Josep Borrell, a comisarului european pentru energie Kadri Simson, a secretarului de stat american Antony Blinken și a subsecretarului american pentru energie David M. Turk. Ministrul Tobias Billström, din partea Ministerului suedez al Afacerilor Externe, a reprezentat Președinția Consiliului Uniunii Europene.
Consiliul a subliniat intensificarea fără precedent a cooperării, a coordonării și a schimburilor dintre cele două părți în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei de la ultima reuniune ministerială a Consiliului UE-SUA pentru energie din 7 februarie 2022. Războiul Rusiei a declanșat o criză globală de securitate alimentară și energetică, cu creșteri bruște ale prețurilor, volatilitatea pieței și un impact disproporționat asupra țărilor în curs de dezvoltare și a populațiilor vulnerabile. Acțiunile Rusiei, inclusiv atacurile masive asupra infrastructurilor critice, au exercitat o presiune fără precedent asupra siguranței și funcționării sistemelor energetice din Ucraina, inclusiv asupra centralei nucleare din Zaporojie, lăsând milioane de oameni fără electricitate, încălzire și apă și subminând siguranța și securitatea nucleară.
În acest context, UE și SUA vor continua să susțină consolidarea securității energetice în Ucraina și Republica Moldova, în special prin conectarea celor două țări la piața europeană a energiei.
Consolidarea securității energetice în Ucraina și Moldova
Consiliul a reafirmat faptul că viitorul Ucrainei, al Republicii Moldova și al cetățenilor acestora se află în cadrul Uniunii Europene și va continua să sprijine continuarea integrării Ucrainei și a Republicii Moldova în UE. În urma sincronizării cu succes a Ucrainei și a Republicii Moldova cu rețeaua electrică a UE, Consiliul intenționează să continue să sprijine redresarea și reconstrucția rapidă a Ucrainei și să sprijine atât Ucraina, cât și Republica Moldova prin acordarea de asistență pentru tranziția lor economică și energetică ecologică pe termen lung. Consiliul continuă să sprijine integrarea ambelor țări în UE în toate sectoarele energetice, inclusiv prin accelerarea dezvoltării infrastructurii energetice și a interconexiunilor. În acest sens, Consiliul a salutat eforturile de reformă ale Ucrainei și ale Moldovei în vederea îndeplinirii obiectivelor care stau la baza statutului lor de țară candidată la aderarea la UE și a încurajat aceste țări să continue pe această cale, în special prin asigurarea faptului că instituțiile din sectorul energetic sunt transparente, solide și independente.
De asemenea, UE, statele sale membre și SUA intenționează să continue să ofere asistență energetică de urgență Ucrainei prin intermediul forurilor de sprijin instituite în 2022, inclusiv forumul de coordonare G7+ și Consiliul Consultativ Internațional pentru Energie pentru Ucraina, precum și altor țări puternic afectate din regiune, cum ar fi Moldova. Consiliul a recunoscut contribuția importantă a Fondului de Sprijin Energetic pentru Ucraina instituit de Secretariatul Comunității Energiei și a Mecanismului de Protecție Civilă al UE, coordonat de Comisia Europeană, la furnizarea unui sprijin eficient și orientat pentru a contracara atacurile împotriva infrastructurii energetice critice.
Promovarea securității energetice prin accelerarea tranziției energetice
UE și Statele Unite sunt parteneri strategici care își mențin angajamentul de a ajunge la emisii nete zero până în 2050 și de a lucra împreună cu comunitatea mondială pentru a menține la orizont o limită de 1,5 grade Celsius în ceea ce privește creșterea temperaturii globale, urmărind în același timp o tranziție energetică echitabilă și incluzivă către neutralitatea climatică.
Accelerarea tranziției energetice, reducerea dependenței de combustibilii fosili și reducerea consumului de energie sunt esențiale pentru consolidarea securității energetice și pentru contracararea încercărilor de utilizare a energiei ca armă. În această privință, Consiliul a recunoscut rolul critic al Grupului operativ comun pentru securitate energetică înființat în martie 2022 de către președinții von der Leyen și Biden cu scopul de a sprijini eliminarea rapidă a dependenței UE de combustibilii fosili ruși prin diversificarea aprovizionării cu gaze naturale, prin luarea de măsuri pentru a minimiza impactul sectorului asupra climei și prin reducerea cererii globale de gaze naturale.
Înaintea reuniunii ministeriale, secretarul de stat Antony Blinken a arătat că Europa își reduce dependența de energia rusească, accelerând tranziția către o economie verde, iar acest lucru este posibil, în mare parte, datorită parteneriatului dintre SUA și UE.
„Statele Unite au crescut de mai mult de două ori aprovizionarea continentului cu gaze naturale – exportând anul trecut 56 miliarde de metri cubi de gaze naturale lichefiate. Datorită acestor și altor eforturi, gazele naturale rusești au reprezentat doar aproximativ 16% din importurile de gaze naturale ale UE până la sfârșitul anului 2022 – față de 37% în martie 2022. Totodată, livrările noastre au crescut de peste două ori – o creștere de peste 140% între 2021 și 2022”, a declarat șeful diplomației americane.
El a mai arătat că „rolul de lider al UE a fost vital” în această schimbare – de exemplu, prin programul “Save the Gas for a Safe Winter”, prin care cetățenii și-au redus în mod voluntar consumul de energie electrică și au utilizat aparate mai eficiente din punct de vedere energetic. Acestea și alte eforturi au contribuit la o reducere cu 19 % a cererii de gaze naturale între august 2022 și ianuarie 2023.
De asemenea, Grupul operativ SUA-UE privind securitatea energetică ajută guvernele de ambele părți și partenerii din sectorul privat să facă schimb de informații pentru a stimula eficiența energetică și a diversifica aprovizionarea, cum ar fi implementarea mai multor pompe de căldură și termostate inteligente.
„Și în acest domeniu, Uniunea Europeană a dat dovadă de un leadership remarcabil, mărindu-și obiectivul de a obține energie din surse regenerabile de la 40% la 45% până în 2030. Țările UE au adăugat anul trecut aproximativ 50 gigawați la capacitățile eoliene și solare – care împreună au generat mai multă energie electrică decât gazele naturale în 2022”, a mai declarat Antony Blinken.
În cele din urmă, secretarul de stat american a amintit că anul trecut, SUA au adoptat Legea privind Reducerea Inflației, cea mai mare investiție în domeniul climei din istoria americană, precizând că sunt încurajați de faptul că și Europa lucrează la stimulente ambițioase pentru energie curată.
„Prin intermediul Dialogului privind stimulentele pentru energie curată, pe care președintele Biden și președintele von der Leyen l-au lansat luna trecută, lucrăm împreună pentru a ne asigura că aceste eforturi se consolidează reciproc, astfel încât stimulentele noastre să creeze o reacție pozitivă pentru inovare, investiții pentru tranziția energetică și locuri de muncă pentru cetățenii noștri”, a adăugat șeful diplomației americane.
Consiliul UE-SUA pentru Energie este principalul forum de coordonare transatlantică privind chestiunile strategice în domeniul energiei pentru schimbul de politici și coordonarea la nivel politic și tehnic. Cooperarea transatlantică în domeniul energiei continuă să contribuie la stabilitatea și transparența piețelor energetice mondiale prin promovarea diversificării și securității energetice, prin susținerea măsurilor de eficiență energetică, prin dezvoltarea de tehnologii care contribuie la tranziția către emisii nete zero până în 2050 și prin cercetare, inovare, politici aliniate și cooperare între întreprinderi.