Kaja Kallas, a cărei țară găzduiește un batalion multinațional al NATO, a subliniat de asemenea că ea face demersuri pentru întărirea prezenței Alianței Nord-Atlantice în Estonia ca factor de descurajare, relatează Agerpres, care citează AFP.

Șefa guvernului estonian, fostă deputată în Parlamentul European și care a venit la putere în 2021, a apreciat că Rusia, suspectată că vrea să invadeze Ucraina, practică o abordare în stil sovietic, constând în emiterea unor ultimatumuri cu speranța de a obține concesii din partea țărilor occidentale.

„Trebuie să fim extrem de atenți și să nu facem niciun pas în direcția Rusiei sau să le oferim rușilor ceva ce nu aveau înainte”, a afirmat ea.

Rusia a desfășurat peste 100.000 de militari la granița cu Ucraina în ultimele săptămâni, cerând în același timp ca Ucrainei să-i fie refuzată aderarea la Alianța Nord-Atlantică și o retragere a forțelor NATO din țări precum Estonia, care s-au alăturat Organizației după destrămarea Uniunii Sovietice.

„Principala noastră preocupare este că Rusia ar putea ataca Ucraina și cum aceasta va afecta situația securității în general în Europa, în special în Europa de Est”, a menționat Kallas.

„NATO și Rusia s-au așezat la masa negocierilor și discută, dar singura care poate proceda la o dezescaladare este Rusia”, a insistat Kaja Kallas.

Estonia și-a anunțat intenția de a trimite „zeci” de rachete antitanc Javelin de fabricație americană în Ucraina pentru a o ajuta să se apere în caz de agresiune și a primit autorizație din partea SUA pentru a o face.

Această țară baltică, fostă republică sovietică, dorește de asemenea să trimită în Ucraina obuziere care au aparținut inițial Germaniei de Est. Dar pentru aceasta are nevoie de aprobarea Germaniei, care până acum a refuzat-o.

Întrebată despre atitudinea Germaniei, percepută uneori ca ambivalentă în criza legată de Ucraina, Kallas a răspuns:„Îi revine ei să decidă.Pentru noi este foarte important să susținem Ucraina în toate modurile posibile”.

NATO, a asigurat ea, are în general o „poziție foarte unificată”, chiar dacă aliații „au idei și tactici diferite”.

Rusia consideră ca agresivă prezența militară a NATO în țările baltice care se învecinează cu ea, dar departe de a dori să facă concesii, membrii Alianței discută despre „întărirea și nu despre o slăbire” a pozițiilor lor, potrivit șefei guvernului estonian.