Planurile au fost convenite vineri, la Bruxelles, în urma discuțiilor purtate între președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, secretarul de stat american Antony Blinken și prim-ministrul armean Nikol Pashinyan, întrunire trilaterală la care UE și SUA au mai fost reprezentate de șeful diplomației europene, Josep Borrell, administratorul Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională, Samantha Power, scrie Calea Europeană.

Potrivit unei declarații comune difuzate de Departamentul de Stat al SUA, Statele Unite sunt hotărâte să ajute Armenia și pe prim-ministrul Pashinyan să realizeze reformele preconizate, iar administrația Biden intenționează să ofere Armeniei peste 65 de milioane de dolari pentru asistență pentru dezvoltare. De asemenea, pentru a susține noua agendă de parteneriat UE-Armenia, UE va prezenta un plan de reziliență și creștere pentru Armenia în valoare de 270 de milioane de euro pentru perioada 2024-2027.

Vorbind în fața presei după summitul tripartit, Ursula von der Leyen a declarat că UE va aloca 270 de milioane de euro pentru a sprijini întreprinderile și industria din țara din Caucazul de Sud în următorii patru ani, ca parte a “unei noi și ambițioase agende de parteneriat”.

“Vom face investiții pentru a consolida economia și societatea armeană, făcându-le mai robuste și mai stabile în fața șocurilor”, a adăugat ea, fondurile fiind alocate pentru electrificare și pentru noi proiecte de energie regenerabilă, relatează Politico Europe.

Măsura vine în contextul în care Armenia încearcă să rupă legăturile cu fostul său aliat, Rusia, care deține o mare parte din rețeaua și infrastructura energetică, dar care nu a reușit să intervină pe fondul agravării confruntării cu Azerbaidjanul vecin. Armenia, după ce și-a suspendat efectiv calitatea de membru al alianței militare CSTO condusă de Rusia, a invitat trupele americane să se antreneze în țară, a trimis ajutoare în Ucraina și chiar a sugerat că ar putea să adere la UE.

Von der Leyen a lăudat “măsurile pe care Armenia le-a luat împotriva eludării sancțiunilor noastre împotriva Rusiei… Acest lucru arată că Uniunea Europeană și Armenia sunt din ce în ce mai aliniate în ceea ce privește valorile și interesele”.

“Salutăm eforturile Armeniei în direcția democrației, a luptei împotriva corupției și a instaurării statului de drept”, a declarat șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, în marja reuniunii de vineri.

Ursula von der Leyen a susținut, de asemenea, propunerile Armeniei privind “Drumul încrucișat al păcii”, care ar urma ca țara să devină un centru de transport și de comerț prin deschiderea de conexiuni cu vecini precum Turcia, precum și cu Azerbaidjanul, deși până acum a respins planul prezentat de Pashinyan.

Guvernul azer de la Baku a făcut presiuni pentru o legătură rutieră și feroviară controlată de Rusia care ar trece prin sudul Armeniei, numită Coridorul Zangezur.

Azerbaidjanul, care este un exportator major de gaze naturale către UE și care a purtat o serie de războaie cu Armenia în ultimii ani, se opusese desfășurării reuniunii trilaterale.

Înainte de discuții, von der Leyen a vorbit la telefon cu președintele azer Ilham Aliyev și a încercat să îl asigure de continuarea cooperării Bruxelles-ului în ceea ce privește “energia regenerabilă, conexiunile de transport, securitatea energetică și altele”.

Cu toate acestea, la începutul acestei săptămâni, Blinken a emis un avertisment către Azerbaidjan, pe fondul afirmațiilor lui Pashinyan că țara ar putea lansa o nouă ofensivă împotriva Armeniei.

Blinken i-a spus lui Aliyev, în cadrul unei convorbiri telefonice, “că nu există nicio justificare pentru creșterea tensiunii la graniță și a avertizat că acțiunile agresive și retorica din partea oricărei părți ar submina perspectivele de pace”.

Înaintea reuniunii, Armenia a împărtășit documente cu oficialii UE și SUA, consultate de POLITICO, care susțin că Azerbaidjanul a acumulat cantități mari de echipamente militare cumpărate din țări precum Israel și Pakistan.

Armenia susține că vecinul său a primit în medie mai mult de o livrare de armament pe zi de la începutul anului, iar în septembrie Azerbaidjanul a lansat o operațiune militară pentru a cuceri regiunea separatistă Nagorno-Karabah, provocând un exod în masă al celor 100.000 de locuitori de etnie armeană.