Recomandările fac parte dintr-un studiu privind alinierea țintelor de reducere a GES în contextul angajamentelor Republicii Moldova în cadrul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (CONUSC) și a Tratatului Comunității Energetice, prezentat pe 13 octombrie în cadrul unui atelier consultativ, cu participarea reprezentanților Ministerului Mediului, Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și altor instituții implicate.

Experții EU4Climate, proiect finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Națiunilor Unite (PNUD) în Moldova, au constatat că, pe dimensiunea de climă, Republica Moldova și-a luat angajamente mult mai ambițioase decât pe cea energetică, iar diferența provine din faptul că au fost luate în calcul și emisiile de GES din regiunea transnistreană și a fost folosit programul de simulare WASP. În același timp, pe domeniul energetic cifrele din regiunea transnistreană nu au fost luate în calcul, iar programele de simulare folosite au fost TIMES și PRIMES.

Aceste diferențe au rezultat în asumarea angajamentului față de CONUSC, prin intermediul celei de a doua Contribuții Naționale Determinate, de a reduce emisiile de GES cu 70% necondiționat și cu 88% cu acces la finanțare concesională și transfer de tehnologii, până în 2030, față de anul de referință 1990. Privite din dimensiunea sectorului energetic, acestea ar însemna însă volume mult mai mari de energie regenerabilă în balanța energetică.

În cadrul atelierului, reprezentanții Ministerului Mediului și ai Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale au convenit să creeze platforme de dialog instituțional pentru a coordona elaborarea Planului Național Integrat pentru Energie și Climă (PNEC), prima versiune a căruia urmează a fi prezentată Secretariatului Comunității Energetice în prima jumătate a anului 2022.

„Concilierea obiectivelor de reducere a GES cu proiecțiile realiste de energie este foarte necesară și oportună în aceste zile. Specificul Republicii Moldova ar trebui luat în considerare în mod corespunzător pentru a formula un Plan Național Integrat de Energie și Climă solid și credibil, în conformitate cu pachetul ‘Energie curată pentru toți europenii’. De fapt, PNEC este un instrument de planificare pe termen mediu, important pentru atingerea obiectivelor energetice și climatice în temeiul Acordului de la Paris și sunt cu siguranță convins că, prin coordonarea politicilor și măsurilor, va contribui, de asemenea, la soluționarea lacunelor tehnologice și de inovare, asigurând astfel un mediu de  reglementare stabil, atrăgând investiții private și stimulând în cele din urmă creșterea economică și locurile de muncă”, a declarat Christian Ballarò, responsabil de program pentru energie, mediu și schimbări climatice la Delegația UE în Republica Moldova.

„Atât Planul Național Integrat pentru Energie și Climă, cât și Contribuția Națională Determinată sunt supuse revizuirilor/actualizărilor periodice o dată la cinci ani. E binevenit ca discuțiile constructive să înceapă cât mai devreme, pentru a aborda problema țintelor de reducere a GES în sectorul energetic și a identifica o abordare unică”, a declarat Andrea Cuzyova, reprezentantă rezidentă adjunctă PNUD în Republica Moldova.

În baza recomandărilor prezentate de experții EU4Climate, urmează să fie elaborat un plan de acțiuni comun pentru alinierea țintelor în domeniul climei și energiei.

Conform Contribuției Naționale Determinate și Programului de Dezvoltare cu Emisii Reduse până în anul 2030, emisiile de GES în sectorul energetic urmează a fi reduse cu 74% către finele deceniului curent.