Miniștrii afacerilor externe și ai apărării din țările membre ale Uniunii Europene au adoptat luni, la Bruxelles, Busola strategică a apărării europene – o nouă politică de apărare comună care va permite UE să stabilească rapid forțe de reacție rapidă – și care urmează a fi validată la summitul șefilor de stat sau de guvern de la finele săptămânii într-un moment în care asistăm la revenirea războiului în Europa. Documentul fondator care a primit undă verde de la miniștrii europeni prevede complementaritatea UE cu NATO, sporirea autonomiei strategice europene, crearea unei forțe de reacție rapidă de 5.000 de militar care să devină operațională până în 2025, elaborarea unei strategii spațială europene pentru securitate și apărare și o politică de apărare cibernetică.

”Tratatele europene prevăd că UE se poate angaja în misiuni de luptă: nu a făcut-o niciodată, dar dacă aceasta se dovedește necesară, trebuie să fie pregătită”, a precizat Josep Borrell în fața unui grup de jurnaliști, citat de AFP, potrivit Agerpres.

”Europenii trebuie să înțeleagă că anumite situații pot implica folosirea forței. Capacitatea europeană trebuie antrenată pentru misiuni de luptă”, a insistat el.

Strategia de apărare aprobată luni “este un plan de acțiune” și “dacă nu va fi pusă în aplicare, va fi inutilă”, avertizează totuși Borell.

”Este pentru prima dată când statele membre și-au luat un angajament colectiv pe probleme de apărare, acest angajament este public. Acum trebuie să îl punem în practică”, a explicat el.

Această forță de intervenție rapidă, care nu este o armată europeană, va fi formată din ”componente terestre, aeriene și maritime” și dotată cu capacități de transport pentru a putea ”efectua intervenții pentru salvarea și evacuarea cetățenilor europeni” prinși într-un conflict.

Primul element pentru constituirea acestei forțe îl vor constitui ”scenariile de intervenție” cărora vor trebui să le corespundă mijloacele necesare și mandatele.

”Ele trebuie să fie adoptate până la sfârșitul anului 2022, va fi un semnal bun al voinței statelor”, a comentat Josep Borrell. ”Unanimitatea rămâne regula pentru decizii, dar statele care nu vor să participe la o misiune vor putea sta departe, fără a le împiedica pe celelalte să acționeze”, a subliniat el.

Potrivit acestuia, această forță trebuie să fie ”complementară NATO, să acționeze acolo unde NATO nu poate sau nu vrea să acționeze”.

Pe lângă o revizuire a ”grupurilor de luptă”, create în 2007, dar niciodată utilizate, ”rezervele de trupe vor fi mobilizate în funcție de tipul misiunii de îndeplinit”, a observat șeful diplomației europene.

Berlinul a propus luni să formeze nucleul acestei forțe în 2025.

”Germania va conduce atunci un grup de luptă”, a precizat Borrell, pentru care esențialul nu este să știe care stat conduce forța de intervenție, ”ci mobilizarea capacităților adaptate misiunii”.