Acordul mai trebuie validat de miniștrii de externe ai țărilor din UE la reuniunea lor din 12 iulie, unanimitatea fiind necesară pentru sancțiuni.

UE a pus în funcțiune trei dispozitive de sancțiuni după anexarea Peninsulei Crimeea: interzicerea oricărei investiții în Crimeea și Sevastopol, o listă neagră de personalități și companii acuzate de participare la destabilizarea Ucrainei și sancțiuni economice care vizează bănci, întreprinderi din domeniul apărării și companii petroliere ruse. UE interzice de asemenea investițiile financiare în Rusia.

Aceste măsuri sunt menite să constrângă Rusia să renunțe la activitățile sale de destabilizare în Ucraina. Însă logica sancțiunilor europene ca răspuns la agresiunile și provocările ruse s-a dovedit "ineficientă", a subliniat președintele francez Emmanuel Macron săptămâna trecută, în timpul dezbaterii consacrate Rusiei din cadrul summitului european de la Bruxelles.

Dorința Germaniei și Franței de a relansa dialogul cu Rusia printr-un summit cu președintele rus Vladimir Putin s-a lovit însă de refuzul mai multor țări membre ale UE, spre dezamăgirea cancelarului federal german Angela Merkel.

Liderii UE i-au cerut Moscovei să dea dovadă de "un angajament mai constructiv" și "să înceteze acțiunile sale contra UE și țărilor din vecinătatea sa". Ei s-au declarat "gata să reacționeze în mod ferm și coordonat la orice nouă activitate răuvoitoare, ilegală și perturbatoare din partea Rusiei, utilizând deplin toate instrumentele de care UE dispune".

Șeful diplomației europene Josep Borrell a fost însărcinat să prezinte "opțiuni pentru măsuri restrictive suplimentare, inclusiv pentru sancțiuni economice". Această muncă a început, potrivit unui diplomat european.