UE avertizează Serbia în privința eventualei mutări a ambasadei sale la Ierusalim
-
07 Septembrie 2020 19:02
Uniunea Europeană și-a exprimat luni „grava preocupare” și „regretul” față de angajamentul Belgradului de a-și muta ambasada în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, punând în umbră reluarea discuțiilor Serbia-Kosovo la Bruxelles, relatează AFP, citată de Agerpres si Digi24.ro
Președintele sârb Aleksandar Vucic și premierul kosovar Avdullah Hoti reiau luni la Bruxelles dialogul pentru o normalizare a relațiilor între Belgrad și Pristina, la câteva zile după ce au semnat la Washington un acord economic.
La finalul unei reuniuni la Casa Albă în prezența lui Donald Trump, cei doi lideri s-au angajat vineri în privința unei „normalizări economice”, iar Serbia și-a anunțat decizia de a-și muta ambasada în Israel la Ierusalim până în luna iulie a anului viitor.
Kosovo a acceptat la rândul său să instituie relații diplomatice cu Israelul.
UE este atașată de soluția așa-numită a două state, fiecare cu capitala la Ierusalim, propria sa misiune diplomatică aflându-se la Tel Aviv. Bruxellesul se așteaptă ca statele candidate la aderare precum Serbia să se alinieze la pozițiile sale în materie de politică externă.
„În acest context, orice demers diplomatic care repune în discuție poziția comună a UE privind Ierusalimul este o sursă de gravă preocupare și de regret”, a declarat Peter Stano, purtător de cuvânt al șefului diplomației europene Josep Borrell.
Administrația Trump, care și-a iritat aliații recunoscând unilateral Ierusalimul drept capitală a Israelului și mutându-și ambasada în acest oraș, încearcă să convingă și alte țări să procedeze la fel.
Casa Albă a calificat acordul semnat vineri drept „istoric”, dar liderii sârb și kosovar au estimat luni, mai prudent, că aceste angajamente „pot furniza o contribuție utilă pentru a ajunge la un acord complet, constrângător din punct de vedere juridic privind normalizarea relațiilor”.
Cei doi lideri au emis un comunicat comun înainte de începutul reuniunii lor de la Bruxelles, a doua în persoană de la reluarea, în luna iulie, a dialogului sub egida UE.
Vechi de peste două decenii și de nerezolvat după ultimele războaie ce au dus la destrămarea fostei Iugoslavii (1998-99, 13.000 de morți), conflictul între sârbi și kosovari rămâne un pericol pentru stabilitatea Europei.
Belgradul nu recunoaște independența autoproclamată în 2008 de fosta sa provincie, cu o populație majoritar albaneză.
Kosovo este recunoscut drept stat independent de majoritatea statelor occidentale, dar cinci dintre cele 27 de membre UE (Spania, România, Grecia, Cipru și Slovacia) refuză acest lucru, la fel ca și Rusia și China, ceea ce a închis porțile ONU pentru acest teritoriu de 2 milioane de locuitori.
Sursa:Digi24.ro