Mai mulți diplomați au declarat agenției citate că exercițiul a implicat ambasadorii răspunzători de politica de securitate și experți din mai multe instituții europene, notează Agerpres.

Rezultatele vor fi utilizate pentru pregătirea unui plan de consolidare a clauzei de apărare reciprocă a UE. Din motive de confidențialitate, nu s-au făcut publice informații detaliate despre exercițiu; s-a confirmat doar că oficialii au lucrat cu un scenariu fictiv, dar realist pentru a testa dacă reacția la criză și coordonarea ar funcționa în cazul unor atacuri hibride, care ar putea include zboruri ilegale ale unor drone, sabotaje și atacuri informatice asupra rețelelor electrice.

În cadrul UE se fac de mai multă vreme planuri pentru întărirea clauzei menționate. Cancelarul german Friedrich Merz a susținut eforturile în acest sens la Conferința de securitate de la Munchen, în februarie. Obiectivul este reducerea dependenței Europei de Statele Unite și pregătirea pentru situații în care NATO nu ar putea acționa, de exemplu din cauza unui veto american.

Diplomații au declarat pentru dpa că se pot imagina și scenarii în care UE ar acționa în paralel cu NATO, prin presiuni asupra unui adversar cu ajutorul politicilor comerciale sau al măsurilor diplomatice.

Articolul 42.7 al Tratatului Uniunii Europene - clauza de apărare reciprocă - prevede că, dacă un stat membru este victima unui atac armat pe teritoriul național, celelalte state membre sunt obligate să asigure ajutoare și asistență prin orice mijloace disponibile. Formularea este mai puternică decât a Articolului 5 din tratatul NATO, care lasă la latitudinea membrilor alianței modalitatea de a ajuta un alt stat semnatar, în cazul unui atac. Clauza europeană a fost activată până acum o singură dată, după atacurile teroriste din 2015 de la Paris.