În ziua de 24 februarie 2022, Vladimir Putin ordonat invadarea Ucrainei vecine: sprijiniți de câteva mii de tancuri și blindate și sute de avioane și elicoptere, cei peste 150 de mii de militari ruși care au trecut granița păreau, la prima vedere, o forță impresionantă, scrie digi24.ro. 

Dar „războiul este o interacțiune dinamică între două voințe”, după cum a descris succint conflictul din Ucraina (parafrazându-l pe strategul militar Carl von Clausewitz) șeful Pentagonului, Mark Milley, în cadrul unei audieri în Congresul SUA.

Războiul din Ucraina a devenit, astfel, interacțiunea dinamică dintre voința Kremlinului și cea a ucrainenilor.

Iar bilanțul, după trei luni de război, arată că monstrul sovietic pe care Putin a încercat să-l resusciteze inclusiv în plan ideologic are mai degrabă niște picioare (sau șenile) din lut: militarii ruși nu au încetat să șocheze în toată această perioadă, atât prin modul deficitar în care au dus lupta, cât și prin acel deja vestit comportament grotesc-abuziv față de civili, care a variat de la furturi de frigidere, până la crimele de război comise în zonele ocupate.

Pierderile din Ucraina slăbesc capacitatea de apărare a Rusiei în Extremul Orient

„Este un război cu totul irațional, din perspectiva artei militare. Încalcă cele mai banale reguli de artă militară pe care le-au dezvoltat militarii și strategii adevărați de-a lungul a mii de ani”, a declarat pentru digi24.ro, Hari Bucur-Marcu, expert internațional în materie de politici de apărare.

Serviciile de informații militare britanice susțin că, după doar 3 luni de război, pierderile Rusiei sunt similare cu cele suferite de URSS în Afganistan.

Blogul Oryx, care se bazează pe informații din surse deschise și care monitorizează și agreghează toate imaginile făcute publice ce documentează tehnică de luptă distrusă în Ucraina, a însumat în acest fel 3.818 de blindate ruse, din care aproape 700 de tancuri, care au fost distruse, capturate sau abandonate de militarii Moscovei.

În aprilie, Moscova a admis doar că a suferit pierderi semnificative în Ucraina, fără a da cifre exacte.

„Practic, aceste pierderi masive slăbesc foarte mult capacitatea de apărare a Federației Ruse acolo unde este nevoie”, a spus Hari Bucur-Marcu, care a spus că NATO este „un inamic inventat”, care nu are niciun scop să invadeze sau să amenințe teritorial Rusia.

În schimb, Federația Rusă are niște amenințări foarte serioase în Orient: teritorii în dispută cu Japonia și China. În asemenea condiții, să îți epuizezi stocuri de muniții, de armamente pe care le ai, nu are niciun sens sau noimă, din punct de vedere militar

La începutul lunii mai, Pentagonul a estimat că Rusia a tras peste 2.100 de rachete de precizie (lansate terestru, din aer sau de pe mare) asupra Ucrainei și, conform ministerului britanic al Apărării, stocul de astfel de muniții se epuizează.

Nu, aviația rusă nu știe rețeta dobândirii superiorității aeriene în Ucraina

Aviația rusă s-a remarcat, mai ales în primele zile ale invaziei, mai degrabă prin lipsa ei, în condițiile în care propaganda Moscovei  prezintă avioanele sale militare drept cel puțin la fel de performante ca cele ale NATO.

Doctrina SUA-NATO, pusă în practică în cele două războaie din Golf și conflictul din Iugoslavia, s-a bazat pe obținerea așa-numitei superiorități aeriane. Abia după ce acest deziderat este bifat, în sensul dobândirii controlului aerian asupra țării atacate și a distrugerii rețelei de radare și sisteme antiaeriene, se trece la ofensiva terestră.

Doar că acest lucru nu l-am văzut la lucru în cazul aviației ruse.

O analiză a Institutului de Studii Strategice din Londra (RUSI) a încercat să explice motivele pentru care rușii încă nu posedă această „știință” a dobândirii supremației aeriene deasupra Ucrainei: stocurile limitate de rachete inteligente care pot fi lansate de avioane, lipsa de antrenament a piloților ruși (care zboară între 50-100 de ore/an, în timp ce norma minimă a piloților NATO e de 180 de ore/an) și, în special lipsa de experiență și incapacitatea conducerii ruse de a planifica, coordona și executa astfel de operațiuni aeriene complexe.

Acesta ar putea fi motivul pentru care rușii, deși au reușit să ocupe aeroportul Hostomel de lângă Kiev, în prima zi a invaziei, cu trupe speciale de parașutiști îmbarcați în elicoptere, nu au putut să mențină controlul asupra aerodromului, după ce ucrainenii au doborât cel puțin un avion de transport plin cu parașutiști, care urma să aterizeze la Hostomel.

Hari Bucur-Marcu spune că o astfel de operațiune nu poate fi făcută dacă nu asiguri superioritate aeriană în zona respectivă.

Ca să aduci 6-8 avioane de desant aerian, care să zboare peste teritoriu inamic, cum au vrut rușii să aducă la Hostomel, în cazul NATO se fac 160-180 de ieșiri de avion: sunt peste 100 de avioane care se ridică în aer pentru a asigura că cele 6-8 de avioane de desant să ajungă la locul care trebuie

O analiză RUSI de luna trecută arată că rușii au reușit să obțină totuși un simulacru de superioritate aeriană în zona Donbas, dar acest lucru pur și simplu nu contează: problemele piloților ruși - lipsiți de arme inteligente și nevoiți să arunce bombe gravitaționale - rămân aceleași.

„Toate astea costă. Așa cum se vede de la TV armata rusă, ea este o armată de paradă: o armată care lustruiește, șlefuiește, după care îi arată șefului și apoi stau degeaba. Nu-și permit să facă zeci de mii de antrenamente”, a spus expertul român în politici de apărare.

„Rușii au făcut o armată de sperietori. Dar ucrainenii nu s-au speriat și nu au fugit”

În ciuda avansurilor făcute în sud și sud-est, a ocupării a două orașe importante (Herson și Mariupol) și a instituirii unei blocade navale asupra Ucrainei la Marea Neagră și Marea Azov, armata rusă nu a reușit până în prezent să impresioneze prin vreo strategie strălucită.

Hari Bucur-Marcu e de părere că rușii „nu au nicio doctrină” în Ucraina și că armata Federației Ruse a avut, totuși, înainte de Ucraina, o experiență redusă în materie de război convențional.

„Ei s-au bazat pe distrugeri masive în Siria, Afganistan - astea sunt cele două surse de cunoaștere în domeniul militar pe care le-au folosit ei pentru invazia în Ucraina”.

Și, aparent, de câteva zile, observăm acum exact acest tipar folosit în luptele din Donbas, undeforțele ruse își continuă atacurile în special asupra Severodonețk.

Din partea rușilor, nu au cucerit un sat sau au organizat un cap de pod. Pur și simplu s-au aflat pe acolo.

Rușii au suferit, de altfel, pierderi grele cu două săptămâni în urmă, după mai multe tentative eșuate de forțare a unui râu strategic în Donbas: un întreg batalion distrus și peste 70 de vehicule militare distruse ori abandonate.

„Ei (rușii) au făcut o armată de sperietori. Dar ucrainenii nu s-au speriat și nu au fugit. Rușii au făcut o sperietoare care nu le-a ieșit. După ce nu le-a ieșit, nu se opresc după trei luni, asta e toată problema. Nu se opresc, Ei speră să apară o uzură, să dispară interesul internațional”, a spus Hari Bucur-Marcu.