"Fie facem parte dintr-o alianță cum este NATO și contribuim astfel la a face Europa mai puternică, fie rămânem cu cealaltă opțiune, care este să ne înarmăm", a declarat pe postul de radio Deutschlandfunk ambasadorul Andrii Melnik.

În acest ultim caz, Kievul "va avea probabil în vedere statutul său nuclear", a menționat ambasadorul. "Cum altfel putem să ne asigurăm apărarea?", a adăugat el.

Kievul a renunțat în 1994 la al treilea cel mai mare arsenal nuclear din lume, datând din epoca sovietică și care era amplasat pe teritoriul Ucrainei, focoasele nucleare fiind toate transportate în Rusia. În schimb, SUA, Marea Britanie și Rusia s-au angajat să respecte granițele Ucrainei.

Țara exsovietică vizează de mai mulți ani să adere la alianța militară occidentală NATO, ceea ce este însă considerat improbabil să se întâmple în viitorul apropiat.

Tensiunile militare dintre Ucraina și Rusia rămân la nivel ridicat de la anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea, în 2014, iar în ultimele săptămâni zona de conflict din estul Ucrainei, unde Moscova îi susține pe separatiștii pro-ruși, și desfășurările de trupe pe teritoriul rus și ucrainean au creat preocupare pe plan internațional.

Ambasadorul ucrainean în Germania a vorbit despre "pregătiri reale de război pentru un nou atac militar asupra Ucrainei, care ar trebui să fie luat în serios și la Berlin".

Moscova susține că nu face decât să reacționeze la provocările Kievului și a respins acuzațiile privind desfășurarea de forțe.