Potrivit agenției de presă Anadolu, 72 de persoane, printre care un locotenent-colonel, au fost găsiți vinovate de ''tentativă de răsturnare a ordinii constituționale'' și condamnate la pedepse cu detenție pe viață.

Dintre inculpați, 27 au primit sentințe de peste 15 ani de închisoare, pentru ''complicitate la tentativa de răsturnare a ordinii constituționale''.

Acest proces face parte din sutele de proceduri judiciare deschise pe teritoriul Turciei după puciul eșuat din 15 iulie 2016, de la care se vor împlini în curând doi ani.

Faptele pentru care au fost judecați militarii condamnați joi au constituit unul din episoadele principale ale puciului și s-au petrecut pe unul din cele trei poduri peste Bosfor.

În noaptea de 15 spre 16 iulie, câteva zeci de militari, echipați cu tancuri, au luat controlul asupra podului timp de mai multe ore, mitraliindu-i pe civilii care înaintau spre ei pentru a protesta.

Predarea acestor militari în zorii zilei de 16 iulie a marcat eșecul puciului.

Potrivit rechizitoriului, 32 de civili și doi polițiști care li s-au opus puciștilor au fost omorâți pe pod, care a fost ulterior redenumit ''podul martorilor din 15 iulie''.

Printre civilii uciși în acest violențe se aflau un apropiat al președintelui Recep Tayyip Erdogan, Erol Olçok, precum și fiul adolescent al acestuia, Abdullah Tayyip, numit astfel după liderul turc.

Ankara îl acuză pe clericul Fethullah Gulen, autoexilat în SUA de două decenii, de orchestrarea puciului.

Conform unui raport publicat în luna martie de Oficiul Înaltului Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului, până în decembrie 2017 aproape 160.000 de persoane au fost arestate și 152.000 de funcționari publici au fost demiși în cadrul represiunii care a urmat puciului eșuat.

Dintre cei arestați, mai mult de 50.000 au fost inculpați și încarcerați pe perioada proceselor.

Represiunea a fost criticată de aliații occidentali ai Turciei, care îl acuză pe președintele Recep Tayyip Erdogan că folosește acest puci drept pretext pentru a înăbuși opoziția. Turcia susține, în schimb, că măsurile sunt necesare pentru a combate amenințările la adresa securității naționale.