"Beijingul nu va rămâne cu brațele încrucișate" dacă situația devine "incontrolabilă", a avertizat joi, la rândul său, ambasadorul Chinei la Londra, Liu Xiaoming.

După două luni de proteste la Hong Kong împotriva executivului pro-Beijing, sute de membri ai forțelor paramilitare chineze au participat joi la manevre, foarte mediatizate, la Shenzhen, metropola situată de cealaltă parte a frontierei cu Hong Kong, generând temeri că guvernul central chinez ar putea recurge la intervenție împotriva mișcării de contestare care afectează "regiunea administrativă specială", potrivit Reuters.

O sută de vehicule militare, între care blindate, au fost văzute în preajma unui stadion din Shenzhen, în timp ce forțe paramilitare ale poliției armatei populare (PAP) mărșăluiau în formație, conform agenției britanice de presă.

Bărbații, aparținând aparent poliției militare, defilau în rânduri strânse și agitau drapele roșii sau se antrenau în alergări, în timp ce alții circulau pe motociclete în afara stadionului, situat la mai puțin de 7 km de frontieră.

Motivul prezenței lor pe stadion nu este cunoscut, dar Beijingul a sugerat în ultimele zile ideea unei intervenții pentru a restabili ordinea în fosta colonie britanică, presa oficială chineză difuzând înregistrări video care arătau convoaie militare îndreptându-se spre Shenzhen.

Poliția militară, însărcinată în special cu menținerea ordinii, depinde de Comisia militară centrală (CMC), un organism subordonat direct președintelui Xi Jinping.

În fața riscului unei intervenții, președintele american a exercitat presiuni asupra Chinei făcând legătura între două dosare fierbinți: criza din Hong Kong și negocierile comerciale.

"În China, milioane de locuri de muncă dispar pentru a se duce în țări care nu sunt supuse taxelor vamale. Mii de întreprinderi părăsesc țara. Bineînțeles că China vrea să încheie un acord cu SUA. Dar mai întâi cu umanitate față de Hong Kong!", a avertizat Donald Trump.

Ulterior, într-un alte mesaj pe Twitter, într-o tonalitate diferită, el a asigurat că președintele chinez Xi Jinping ar putea dovedi această umanitate, sugerând în treacăt o "întâlnire personală".

"Nu am nicio îndoială că președintele Xi vrea să rezolve rapid și cu umanitate problema la Hong Kong, el poate să o facă", a apreciat Trump, adăugând:"Întâlnire personală?" și părând că se adresează direct liderului chinez.

Mai devreme, în cursul zilei, un purtător de cuvânt al diplomației americane invitase Beijingul "să respecte în cel mai înalt grad autonomia" fostei colonii britanice.

"SUA cer ferm Beijingului să-și respecte angajamentele conținute în declarația comună sino-britanică cu scopul de a permite Hong Kong-ului să exercite un înalt grad de autonomie", a indicat el într-o declarație transmisă AFP, un prim avertisment puternic și detaliat adresat Beijingului.

Declarația sino-britanică din 1984 încadrează retrocedarea Hong Kong-ului intervenită în 1997. Ea stipulează că regiunea beneficiază de un "înalt grad de autonomie, în afară de afaceri externe și apărare", și de propriul său sistem judiciar, legislativ și executiv.

"Țin să repete că Hong Kong face parte din China. Nicio țară străină nu trebuie să se amestece. Noi cerem puterilor străine să respecte suveranitatea chineză", a reacționat joi Liu Xiaoming, ambasadorul chinez la Londra.

Franța, prin ministrul său de externe Jean-Yves Le Drian, s-a declarat miercuri de asemenea "profund atașată de respectarea integrală" a garanțiilor conferite de acest statut de autonomie al Hong Kong-ului.

Mișcarea pro-democrație, care a văzut milioane de persoane coborând în stradă, s-a declanșat la începutul lunii iunie în urma respingerii unui proiect de lege hongkonghez care autoriza extrădările spre China. Acțiunea și-a extins considerabil revendicările, denunțând declinul libertăților și ingerințele regimului comunist.