În 2016, Republica Moldova ocupa locul 123 din 176 de țări, cu un scor de 30 puncte, transmite IPN.

Indicele Percepției Corupției pentru anul 2017 (IPC 2017) a fost lansat de Transparency International miercuri, 21 februarie, la Berlin. În vârful clasamentului se situează Noua Zeelandă și Danemarca, cu un scor de 89 și, respectiv, 88 de puncte. La celălalt pol se află Siria, Sudanul de Sud și Somalia, cu scoruri de 14, 12 și, respectiv, 9 puncte. Media pe Uniunea Europeană este de 65 de puncte.

Georgia se află pe locul 46 (cu 56 de puncte), România – pe locul 59 (cu 48 de puncte). În spatele Republicii Moldova este Ucraina – pe locul 130 (cu 30 de puncte) și Rusia – pe locul 135 (cu 29 de puncte).

Transparency International Moldova menționează într-un comunicat de presă că, deși în 2017 în Moldova au fost adoptate unele legi menite să consolideze cadrul instituțional de combatere a corupției, punerea lor în aplicare întârzie. Nu a fost asigurată funcționalitatea Autorității Naționale de Integritate, fiind compromisă verificarea averilor și intereselor personale. Pare nefuncțională și Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale. Deși aproape un an în urmă a fost adoptată Strategia Națională de Integritate și Anticorupție, nu a fost inițiată monitorizarea implementării acesteia.

Transparency International Moldova menționează că în 2017 s-au întețit încercările guvernanților de a compromite procesele de prevenire și combatere a corupției, de a legaliza mijloacele de proveniență frauduloasă și de a elibera de răspundere penală pentru infracțiuni din domeniul bancar, asigurări și piața de capital.  Printre ele – așa numitul proiect de lege privind „liberalizarea capitalului și stimularea fiscală”, reglementările privind oferirea cetățeniei Republicii Moldova contra pretinse investiții în valori mobiliare de stat și pe piața imobiliară, inițiativa de cedare de către Banca Națională a Moldovei a valorilor mobiliare de stat unor investitori care ar putea avea reputație dubioasă, proiectul contradictoriu privind „decriminalizarea infracțiunilor economice”.

Potrivit organizației, guvernanții nu au întreprins măsuri reale pentru a trage la răspundere persoanele implicate în furtul miliardului din sistemul bancar și oficialii care au admis frauda, a continuat persecutarea activiștilor civici, avertizorilor de integritate, avocaților și judecătorilor, s-au desfășurat în continuare procese judiciare de rezonanță cu ușile închise, s-a amplificat practica inițierii dosarelor politice contra oponenților la nivel local, s-a abuzat de prevederile legii privind protecția datelor cu caracter personal pentru a îngrădi accesul la informațiile de interes public, s-au încălcat rigorile transparenței decizionale, cadrul legal electoral a fost ajustat în interesul partidului de la guvernare.

Transparency International Moldova notează că toate aceste practici vorbesc nu atât despre corupția uzuală reflectată în Indicele Percepției Corupției, cât despre corupția la cel mai înalt nivel, inclusiv corupția politică, care a condus la capturarea statului. Transparency International-Moldova face apel la instituțiile internaționale și partenerii de dezvoltare să ia atitudine față de evoluțiile din Republica Moldova, să se disocieze de factorii de decizie care au compromis parcursul european, aplicând acestora treptat sancțiuni personalizate.

IPC 2017 este calculat în baza a 13 studii ale unor organizații internaționale notorii, inclusiv nouă studii pentru Republica Moldova.