IPC reflectă modul în care experți independenți și din mediul de afaceri percep corupția existentă în sectorul public din 180 de state și teritorii. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă "foarte corupt", iar 100 "deloc corupt".

Potrivit TI, 86% dintre țările analizate nu au înregistrat progrese semnificative sau chiar au regresat în ultimii 10 ani.

Media globală a IPC rămâne neschimbată, la 43 de puncte, pentru al zecelea an consecutiv, iar două treimi din țări au punctaje sub 50 din 100.

Cu doar 45 de puncte, România rămâne în rândul celor trei țări din Uniunea Europeană percepute drept cele mai corupte, alături de Ungaria (43 de puncte) și Bulgaria (42 de puncte). Percepția asupra corupției din sistemul public este similară nu doar de la un an la altul, ci și prin comparație cu rezultatele din anul 2012, când România avea 44 de puncte.

Media la nivelul statelor UE rămâne la 64 de puncte.

Țările aflate în topul IPC sunt Danemarca (88 puncte), Finlanda (88 puncte) și Noua Zeelandă (88 puncte), toate trei fiind și în top 10 mondial privind libertățile civile, conform Democracy Index.

Somalia (13 puncte), Siria (13 puncte) și Sudanul de Sud (11 puncte) rămân la coada clasamentului IPC. Siria este de asemenea clasată pe ultimul loc în clasamentul privind libertățile civile.

Pe de altă parte, 27 de țări, printre care Cipru (53), Liban (24) și Honduras (23) au atins minime istorice în acest an.

În ultimul deceniu, 154 de țări au regresat ori nu au făcut progrese semnificative. Din 2012, 23 de țări au scăzut considerabil în IPC - inclusiv țări dezvoltate economic precum Australia (73), Canada (74) și Statele Unite ale Americii (67). Pentru prima dată, SUA nu mai face parte din top 25 al IPC.

În schimb, 25 de țări și-au îmbunătățit considerabil scorurile, inclusiv Estonia (74), Seychelles (70) și Armenia (49).

Transparency International a constatat că statele care încalcă libertățile civile în mod constant au scoruri mai mici în IPC. O atitudine de complacere în lupta împotriva corupției agravează încălcarea drepturilor omului și subminează democrația, declanșând un întreg cerc vicios. Pe măsură ce aceste drepturi și libertăți se erodează și democrația se află în declin, autoritarismul îi ia locul, contribuind la atingerea unor niveluri și mai mari de corupție, arată organizația.

"Drepturile omului nu sunt doar 'un principiu pe care este bine să îl ai' în lupta împotriva corupției. Abordările autoritare distrug sistemul independent de control și echilibru și fac eforturile anticorupție să depindă de capriciile unei elite. Singura cale durabilă către o societate fără corupție este să te asigurări că oamenii pot vorbi liber și că pot lucra împreună pentru a face puterea să fie răspunzătoare", a declarat Delia Ferreira Rubio, președintele Transparency International.

Pe măsură ce eforturile de combatere a corupției stagnează și se deteriorează, drepturile omului și democrația sunt atacate. Folosirea continuă de către guverne a pandemiei de COVID-19 pentru erodarea drepturilor omului și a democrației ar putea duce, de asemenea, la declinuri mai accentuate pe tot globul în viitor.

Transparency International face apel la guverne să acționeze în conformitate cu angajamentele privind anticorupția și drepturile omului. De asemenea, TI face apel la oamenii de pe tot globul să acționeze împreună pentru a cere schimbarea.

"În contexte autoritare în care controlul asupra guvernului, afacerilor și mass-media revine câtorva indivizi, mișcările sociale rămân ultimul control asupra puterii. Puterea deținută de profesori, oameni de afaceri, studenți și oameni obișnuiți din toate categoriile sociale este cea care va duce la responsabilizare", a declarat Daniel Eriksson, CEO al Transparency International.