Reprezentând a doua calotă glaciară a Terrei după cea din Antarctica și având o suprafață de aproape 1,8 milioane de kilometri pătrați, stratul de gheață care acoperă Groenlanda stârnește îngrijorare în rândul oamenilor de știință, în contextul în care încălzirea din Arctica este de trei ori mai rapidă decât cea înregistrată la nivelul întregii planete. Groenlanda conține o cantitate suficientă de gheață pentru a crește nivelul oceanelor cu 6-7 metri.

Numeroși cercetători îi monitorizează cu atenție evoluția, iar studiul publicat luni în revista Nature Communications, care este prima cercetare științifică bazată în special pe observațiile satelitare realizate de Agenția Spațială Europeană, a ajuns la concluzia că topirea gheții din Groenlanda a crescut cu 21% în ultimii 40 de ani.

Această scădere a calotei groenlandeze a fost de 3.500 de miliarde de tone începând din 2011, din care două treimi s-au produs doar în verile anilor 2012 și 2019, potrivit studiului.

Datele satelitare au evidențiat, într-adevăr, variații importante ale ritmului de topire, care au fost mult mai puternic accentuate de episoade caniculare decât de încălzirea progresivă a planetei.

"Ca și celelalte zone ale lumii, Groenlanda este vulnerabilă în fața intensificării evenimentelor meteorologice extreme", a subliniat autorul principal al studiului, Thomas Slater, cercetător la Universitatea Leeds din Marea Britanie.

Monitorizarea din satelit le-a permis oamenilor de știință să estimeze cu rapiditate și cu precizie cantitatea de gheață topită în fiecare an și să o introducă apoi în formula de calcul privind creșterea nivelului mărilor. Această metodă "ne va permite să înțelegem mai bine procesele complexe legate de topirea gheții", au explicat autorii studiului.

"Estimările obținute prin programe de modelare computerizată sugerează că banchiza groenlandeză va contribui până în anul 2100 la o creștere a oceanelor cuprinsă între trei și 23 de centimetri", a explicat Amber Leeson, cercetătoare la Universitatea Lancaster din Mar