Prezentăm o selecție a celor mai importante descoperiri din diferitele domenii de cercetare științifică anunțate în cursul lunii martie.

Spațiu

Trei astronauți de pe Stația spațială internațională (ISS), printre care americanul Scott Kelly (52 de ani) și rusul Mihail Kornienko (55 de ani) care au petrecut aproape un an pe orbită realizând experiențe în vederea unor viitoare călătorii spre Marte, au revenit pe Pământ la începutul lunii martie. Scott Kelly, care s-a aflat de patru ori pe ISS, a petrecut în total 540 de zile în spațiu.

Recordul mondial de timp petrecut în spațiu fără întrerupere îi aparține rusului Valery Polyakov, care a rămas peste 14 luni (437 de zile) la bordul fostei stații spațiale Mir, în 1995. Scott Kelly și Mihail Kornienko au studiat în cadrul misiunii efectele biologice și psihologice ale șederilor lungi în spațiu, în vederea viitoarelor misiuni cu oameni spre Marte, care ar putea fi realizate în jurul anului 2030.

Telescopul Spațial Hubble, aparținând NASA, a descoperit una dintre primele galaxii din Univers (poate chiar prima), o structură extrem de îndepărtată și izolată, aflată la 13,4 miliarde de ani lumină distanță, conform unui material publicat în prima parte a lunii martie. Această galaxie a primit denumirea GN-z11 și s-a format la doar aproximativ 400 de milioane de ani după explozia primordială care a dus la nașterea Universului, Big Bang. Conform cercetătorilor, imaginile obținute oferă noi indicii despre cum arăta "copilăria" Universului, modul în care s-a format această galaxie rămâne însă, cel puțin deocamdată, un mister. Galaxia GN-z11 este localizată în direcția constelației Ursa Major și este de aproximativ 25 de ori mai mică decât Calea Lactee, având doar 1% din masa galaxiei noastre.

Explozia incredibil de strălucitoare a unei stele intrate în stadiul de supernovă a fost observată în premieră în spectrul vizibil al luminii, exact în clipele în care s-a produs, cu ajutorul telescopului spațial Kepler, aparținând NASA, în a doua jumătate a lunii martie.

Sursa foto: nasa.gov

Supernovele de tipul II apar doar în cazul unor stele mult mai masive decât Soarele, supergigante roșii. Steaua care a explodat în stadiul de supernovă, KSN 2011d, este de aproximativ 500 de ori mai mare decât Soarele și se afla la 1,2 miliarde de ani lumină distanță. Moartea explozivă a supergigantei roșii KSN 2011d a fost un proces care a durat 14 zile, însă explozia inițială care a declanșat acest proces a durat doar aproximativ 20 de minute.

Tehnologie

Moleculele care ajută mușchii să se contracte ar putea fi integrate în viitorul apropiat într-un biocalculator capabil să rezolve cele mai complexe probleme într-o fracțiune din timpul necesar celor mai performante supercomputere ale prezentului, conform unui studiu publicat la începutul lunii martie de doi oameni de știință de origine română în revista Proceedings of the National Academy of Sciences. Pornind de la mecanismul de funcționare al creierului uman, Dan V. Nicolau, de la Universitatea McGill din Montreal, alături de fiul său, Dan Nicolau Jr, de la Universitatea California din Berkeley au ajuns la concluzia că moleculele de adenozintrifosfat (ATP) ar putea fi cheia pentru a obține un nou calculator, un biocomputer capabil să realizeze calcule simultan și nu secvențial, așa cum face creierul uman. Ideea lor s-a concretizat sub forma unui cip de silicon pătrat, cu latura de 1,5 centimetri, încastrat în sticlă, în care au fost realizate niște canale microscopice, fiecare cu un diametru mai mic de 250 de nanometri (mai subțiri decât lungimea de undă a luminii vizibile).

În prima jumătate a lunii martie, Nominet, registrul oficial pentru nume de domenii de internet din Marea Britanie, a prezentat o hartă a superputerilor internetului, iar în mod surprinzător, necunoscuta insulă Tokelau este prima superputere pe internet, potrivit numărului de site-uri de pe domeniul său de țară. Astfel, insula Tokelau, teritoriu din Oceanul Pacific ce aparține Noii Zeelande, surclasează superputeri economice precum SUA, Germania sau Marea Britanie. Nominet a căutat o modalitate de a vizualiza răspândirea internetului la nivel global, iar rezultatul este o hartă a lumii online suprapusă peste planiglob, în care granițele sunt redesenate în funcție de numărul de domenii înregistrate în fiecare țară, fie că este vorba de ".uk" pentru Marea Britanie, de ".de" pentru Germania, ".cn" pentru China sau, de ".ro." pentru România. Cea mai importantă "anomalie" de pe această hartă este Tokelau, insulă cu o populație de doar 1.400 de locuitori. Cu toate acestea, există peste 31 de milioane de adrese înregistrate pe domeniul ".tk" al micuței insule, împingând Tokelau până pe prima poziție în topul celor mai folosite nume de domenii de țară din lume. Distanța dintre locul întâi, ocupat de Tokelau, și ocupantele următoarelor două locuri, China (".cn") și respectiv Germania (".de") este enormă — numărul de domenii ".tk" înregistrate fiind aproape la fel de mare ca și cel al următoarelor două țări din clasament împreună.

Controversele privind potențialul pericol pentru omenire pe care l-ar putea reprezenta dezvoltarea inteligenței artificiale au revenit cu putere în actualitate la jumătatea lunii martie, după ce programul de calculator conceput de compania Google special pentru jocul de Go, AlphaGo, l-a surclasat cu scorul total de 4-1 pe campionul sud-coreean Lee Se-dol într-o serie de meciuri organizate la Seul.

Compania Google a demonstrat în ultimii ani că este foarte interesată de dezvoltarea sistemelor de inteligență artificială, ducând o activitate de pionierat și în domeniul automobilelor capabile să se conducă singure.

Planeta

Încălzirea globală ar putea provoca peste 500.000 de decese suplimentare în anul 2050 în întreaga lume, ca urmare a modificării alimentației și a greutății corporale a populațiilor determinată de scăderea productivității agricole, spune un studiu publicat la începutul lunii martie de revista The Lancet. Acesta este primul studiu care evaluează impactul schimbărilor climatice asupra dietei și greutății oamenilor și care estimează numărul deceselor provocate din aceste cauze la nivelul anului 2050, în 155 de țări ale lumii. În cazul în care nu se iau măsuri de reducere a emisiilor de gaze efect de seră, schimbările climatice ar putea reduce cu aproximativ o treime creșterea așteptată a cantității de alimente disponibile, de acum până în anul 2050, conform cercetătorilor.

Noi recorduri de temperatură se înregistrează la începutul anului 2016, după ce anul 2015 a fost cel mai călduros an din istoria observațiilor meteorologice, a avertizat Organizația Meteorologică Mondială (OMM) în a doua jumătate a lunii martie. "În prezent Pământul este deja cu 1°C mai cald decât la începutul secolului XX. Suntem la jumătatea drumului până la pragul critic de 2°C. Planurile naționale pentru limitarea schimbărilor climatice adoptate până acum ar putea să se dovedească insuficiente pentru a evita o creștere a temperaturii medii globale cu 3°C", a avertizat David Carlson, directorul Programului mondial de studii asupra climei. Suprafața banchizei arctice a înregistrat un nou nivel minim record pe perioada iernii, pentru al doilea an consecutiv, conform unui alt studiu realizat de cercetători de la NASA.

În fiecare an, banchiza arctică se topește în cursul lunilor de primăvară și vară și apoi se reface toamna și iarna, întinderea sa maximă fiind atinsă între lunile februarie și aprilie. În data de 24 martie 2016, banchiza arctică acoperea 14,52 milioane de kilometri pătrați, cel mai mic nivel pentru lunile de iarnă de la începerea măsurătorilor din satelit, în 1979. Anul trecut, suprafața maximă acoperită de banchiza arctică în cursul iernii polare a fost de 14,54 milioane de kilometri pătrați. Interesant este și faptul că în ultimii 13 ani s-au înregistrat și cele mai mici suprafețe ale banchizelor de la începerea măsurătorilor, din 1979.

De asemenea, un alt studiu publicat în a doua jumătate a lunii martie indica faptul că rata din prezent a emisiilor de dioxid de carbon este cea mai ridicată din ultimii 66 de milioane de ani. Autorii studiului au avertizat că rata emisiilor din prezent eclipsează chiar și cel mai important eveniment natural de eliberare a dioxidului de carbon, probabil din depozite submarine de gaze, ce s-a produs în urmă cu 56 de milioane de ani. Acest eveniment a dus la o creștere a temperaturii medii gobale cu aproximativ 5 grade Celsius și a afectat puternic viața pe Terra, mărind aciditatea apei marine.

Istorie și Arheologie

O descoperire arheologică extraordinar de importantă și valoroasă a fost făcută întâmplător de un țăran chinez care muncea la construcția unei case. Acesta a găsit nu mai puțin de 459 kilograme de monede antice din cupru, unele dreptunghiulare și altele rotunde, însă toate cu un orificiu în centru. Monedele provind din perioada dinastiei Xin (anii 9 — 23 după Hristos), conform experților.

Descoperirea unui sigiliu cu o vechime de 2.500 de ani, care a aparținut unei femei de seamă a fost descoperit la începutul lunii martie în Ierusalimul de Est. Sigiliile personale erau folosite în antichitate pentru semnarea documentelor și erau adesea erau montate într-un inel purtat de către proprietar. Doar câteva dintre aceste sigilii descoperite de-a lungul timpului au aparținut femeilor. "Motivul este statutul economic, în general inferior, al femeilor, cu excepția unor cazuri excepționale, cum ar fi acesta", a declarat arheologul Hagai Misgav de la Universitatea Ebraică din Ierusalim. "Faptul că (femeia) avea un sigiliu demonstra statutul său social înalt", a explicat el.

Un set "excepțional" de arme de bronz datând din a doua epocă a fierului (anii 900-600 î.Hr.) a fost descoperit, în prima jumătate a lunii martie, aproape de orașul Adam din nord-estul Sultanatului Oman. Setul include două tolbe de săgeți complete, arme metalice și cinci arcuri. Aceste obiecte "inedite" sunt "imitații", neavând o destinație utilitară, ci "fără îndoială, pentru o practică de tip ritualic sau pentru a fi oferite ca ofrande divinităților sau personalităților importante", conform specialiștilor.

Medicină
O echipă de cercetători de la Institutul Pasteur din Paris a publicat la începutul lunii martie un studiu conform căruia virusul Zika, care lovește în America de Sud, suspectat că provoacă malformații congenitale, poate fi, de asemenea, la originea unei tulburări neurologice grave, sindromul Guillain-Barré. Este vorba despre "prima demonstrație a unei legături între virusul Zika și sindromul Guillain-Barré", a subliniat profesorul Arnaud Fontanet, șeful unității de epidemiologie a bolilor emergente din cadrul Institutului Pasteur, care a coordonat studiul publicat în revista medicală britanică The Lancet.

De asemenea, tot la începutul lunii martie, o echipă de cercetători americani a publicat un studiu în revista Nature, conform căruia alimentația bogată în grăsimi favorizează apariția cancerului de colon, una dintre cele mai ucigătoare forme de cancer. Cercetarea, efectuată pe șobolani, a evidențiat că grăsimile generează o veritabilă furtună în intestin: stimulează producția de celule-mamă intestinale și determină alte celule să se comporte ca și cum ar fi celule-mamă. Prin urmare, și acestea se reproduc nedefinit, devin canceroase și favorizează apariția cancerului de colon și a altor tumori intestinale.

O echipă de cercetători de la Massachusetts General Hospital (SUA) a anunțat la jumătatea lunii martie că a obținut țesut cardiac funcțional din celule stem provenite din celule ale epidermei. Tehnica patentată de acești cercetători permite obținerea de țesut cardiac din celulele fiecărui pacient, eliminând astfel nevoia de a găsi un donator compatibil și reducând până aproape de zero riscul de respingere imunitară a țesutului grefat. Pentru a obține celulele necesare, echipa a apelat la ARN mesager pentru a transforma celulele specializate ale epidermei în celule stem, o metodă mai eficientă decât mai vechea procedură a manipulării genetice. Celulele stem pluripotente obține au fost apoi respecializate, formând țesut cardiac funcțional.

Medicii americani au anunțat la 30 martie că au realizat primul transplant de ficat din lume între doi purtători ai virusului SIDA (HIV), la trei ani după ridicarea de către SUA a interdicției de a efectua astfel de intervenții chirurgicale.

Ficatul a fost transplantat la un pacient infectat de peste 20 de ani cu virusul care provoacă SIDA. Legislația din SUA interzicea orice transplant de organe prelevate de la un pacient infectat cu HIV, până la promulgarea în 2013 a legii HOPE — care înseamnă "speranță" în limba engleză — de către președintele Barack Obama.

Sursa: Agerpres.ro