În calitate de ministru de externe, am criticat puternic acțiunile Rusiei”, a declarat ministrul român al afacerilor externe Titus Corlățean într-un interviu pentru Washington Post, acordat cu prilejul vizitei în Statele Unite și publicat în ediția online a prestigiosului cotidian American, ieri seară și preluat de Agenția Română de presă - Agerperes.

"Țara mea, România, reprezintă granița de est a NATO și a Uniunii Europene. Ceea ce s-a întâmplat cu această anexare absolut ilegală a Crimeii de către Rusia violând dreptul internațional — a avut loc la numai 200 de mile de granița României. O altă tentație a Rusiei ce se referă la statutul regiunii Transnistria din Republica Moldova se întâmplă la granița noastră", a notat el.

Întrebat, în cadrul acestui amplu interviu intitulat "Amenințarea rusă este o realitate", dacă este îngrijorat de incursiunea rusă în Ucraina, șeful diplomației de la București a răspuns afirmativ, estimând că "Rusia este foarte activă în regiune. În primul rând, în estul Ucrainei, dar nu numai în estul Ucrainei. Subiectul federalizării Ucrainei este ceva care pare a fi foarte apreciat de ruși... uitându-ne la sudul Ucrainei, mergând către Odesa și chiar spre Transnistria în Republica Moldova", a mai remarcat el.

Întrebat dacă Rusia ar putea lua sub control regiunile prin federalizarea Ucrainei, Titus Corlățean a declarat că "aceasta este o formă de a bloca aspirațiile europene ale Ucrainei ca un întreg și menține o anumită influență asupra Ucrainei".

"Interesul Rusiei este de a-și menține influența puternică în spațiul ex-URSS", a remarcat el. "Ea este legată de Ucraina și Republica Moldova. Ieri, pe baza deciziei politice a UE, cetățenii moldoveni au început să fie beneficiarii liberei circulații în interiorul UE încât nevoia de vize a fost eliminată pentru cetățenii moldoveni. Cel mai important obiectiv în viitorul apropiat este semnarea acordului de asociere /la UE/ și acordul de liber schimb cu UE".

Asupra controlului rus al Transnistriei, fâșia de teren din interiorul Republicii Moldova, după cum remarcă Washington Post, "acest lucru ne preocupă extrem. Am fost printre aliații din NATO care pledează pentru o prezență militară mai rapidă și mai puternică a aliaților pe flancul de est pentru a consolida încrederea României, Poloniei și statelor baltice în securitatea colectivă, care este garantată de alianță", a spus el.

Întrebat "Ce anume vreți să vedeți mai exact?", șeful diplomației de la București a răspuns: "Redistribuirea capacităților militare ale NATO, începând cu Polonia, România și statele baltice". El a salutat totodată "redistribuirea trupelor, în unele cazuri sprijinul aerian, AWACS-urile"/avioane-radar n.r./.

În "Polonia și de asemenea în România", a notat el, "pentru că România este de asemenea obiectul supravegherii de către AWACS. Ele patrulează și monitorizează Polonia și România. Recent am avut exerciții militare cu avioane americane F-16 venite în România, împreună cu flota noastră militară. A fost un anunț recent de suplimentare cu șase avioane de luptă trimise de Canada în România — F-18 Hornets. Și, de asemenea, nave militare americane și franceze din Marea Neagră participă la exerciții militare împreună cu românii. Acest lucru consolidează încrederea opiniei publice. Este extrem de important să avem o prezență solidă a Statelor Unite în țările noastre, inclusiv România", a mai notat Titus Corlățean.

"Trebuie să facem o distincție. În cele din urmă, alianța /NATO/ oferă garanții de securitate membrilor. Pentru noi, este un subiect ce ține de propria noastră alegere. Ucraina a abandonat în 2008 statutul de candidat la NATO pentru propriile motive politice interne. În acel moment, am fost foarte serioși și angajați și am devenit membri ai alianței. Deci avem siguranța noastră națională garantată de alianță. Cei care nu sunt membri ai alianței nu au o garanție directă", a subliniat el, ca răspuns la o întrebare că în Ucraina "oamenii s-ar simți trădați... după ce nu s-a întâmplat nimic decât câteva sancțiuni".

"Ceea ce este important în aceste circumstanțe dramatice este de a avea o poziție politică puternică și coordonată la nivelul europenilor și familiei euro-atlantice, în timp ce sunt condamnate în termeni fermi încălcarea principiilor fundamentale ale dreptului internațional și anexarea ilegală a Crimeii ca un act de agresiune din partea Rusiei", a subliniat el.

Întrebat dacă "simte că Europa a avut o poziție puternică", șeful diplomației de la București a notat că "mecanismul european este diferit de mecanismul SUA pentru că trebuie să armonizăm 28 de voci în jurul mesei. Am avansat prin adoptarea de diferite sancțiuni și trebuie să continuăm trimițând mesaje și poziții foarte ferme".

"Cred că ambele părți — Europa și Statele Unite — pot adopta chiar atitudini mai ferme. Am cerut Rusiei să ia măsuri pentru dezescaladare și ceea ce a urmat în ultimele săptămâni și zile merge cu siguranță în direcție greșită", a adăugat el.

"Pe termen scurt, actuala conducere a Rusiei crede că este câștigătorul. Dar pe termen lung, ar putea exista consecințe negative grave pentru Rusia", a remarcat Titus Corlățean. "Avem nevoie de o voce puternică și coordonată ce nu face concesii pentru motive economice. Avem nevoie de a asigura respectarea principiilor fundamentale ale dreptului internațional. Pentru că dacă accepți rescrierea ordinii juridice internaționale, toată lumea va pierde. A schimba granițele printr-o acțiune militară, fără nicio atitudine fermă din partea comunității internaționale este greșit. Deci, suntem în favoarea de a avea o atitudine foarte clară în această privință", a subliniat el.

"Am încheiat un parteneriat strategic cu Polonia. Menținem un contact strâns cu Polonia, cu statele baltice, cu Bulgaria, care este de asemenea în mod direct preocupată", a mai spus el, întrebat despre reacția altor țări din regiune.

Întrebat printre altele dacă statele baltice ar fi sub amenințarea președintelui Vladimir Putin și ar putea fi invadate de Rusia, Titus Corlățean a răspuns că "ele au fost obiectul unor amenințări politice, chiar foarte recent... Ele sunt membre ale alianței, deci au asigurată securitatea alianței".

"Suntem interesați să avem o prezență mai substanțială militară americană în România. Suntem prima țară în care sistemul de apărare antirachetă va fi implementat. În 2015, sistemul va fi operațional /în România/. Suntem interesați în a avea o prezență politică, militară, economică și puternică a Statelor Unite în România", a subliniat șeful diplomației de la București.

"Suntem în favoarea unei prezențe americane mai substanțiale în România și acesta este mesajul meu", a concluzionat Titus Corlățean în acest interviu acordat Washington Post cu ocazia vizitei în SUA.