Într-o conferință de presă la IPN, Ion Cheleș, președintele Consiliului Național al Tineretului din Moldova (CNTM), a constatat că în educație încă se întâlnește fenomenul discriminării sau de bullying. Puține eforturi sunt făcute pentru a le elimina, iar cele care se fac nu sunt suficiente pentru a preveni discriminarea în școală. Elevii din familii social-vulnerabili nu au acces la calculatoare, la internet. Astfel ei nu au acces la educație. Tinerilor și studenților nu li se oferă acces la serviciu de transport public, în special pentru cei din familii social -vulnerabile. În școli, la nivel local, nu există acces la toalete. Pentru a rezolva aceste probleme ale tinerilor, e nevoie de suficientă finanțare.

El a mai remarcat că există o metodologie elaborată care vizează tinerii NEET și care trebuie adoptată și implementată. E nevoie de mai multă finanțare pentru dezvoltarea programelor care sunt direcționate către tinerii NEET (Tinerii aflați în afara sistemului de educație, formare și ocupație profesională -n.r.). De asemenea, este nevoie de promovarea internshipurilor în instituțiile de stat care să fie plătite. E nevoie de susținut programele de sănătate care să lucreze inclusiv la nivel local, programe care să promoveze modul sănătos de viață. Iar în cadrul programului „Prima Casă”, statul trebuie să ofere posibilitatea de a-l accesa și tinerilor care au posibilități financiare reduse.

Dina Ciubotaru, coordonatoare de program la HelpAge International Moldova, a spus că vârstnicii în Republica Moldova sunt afectați în mare parte de sărăcie, iar lucrurile nu se schimbă pe parcursul anilor. Potrivit ei, reforma pensiilor nu a fost definitivată, de aceea trebuie ajustate modificările pentru a egala vârsta de pensionare pentru femei și bărbați și trebuie ajustat sistemul de pensii publice ca să fie durabil în timp. Pentru persoanele în etate se propune introducerea unei scheme de pensionare flexibile care ar permite să combine munca și pensionarea. ONG-ul propune elaborarea unui proiect de lege privind protecția socială a persoanelor în etate, urmată de o strategie privind Asistența socială în care un compartiment să fie dedicat vârstnicilor.

De asemenea, se propune instituirea unei Direcții separate la MSMPS care să promoveze politici pe segmentul promovării îmbătrânirii active și sănătoase. În opinia Dinei Ciubotaru, în legislație există prevederi care creează bariere și afectează demnitatea vârstnicilor în câmpul muncii, inclusiv cea care permite angajatorilor să concedieze persoanele pensionare. Aceste prevederi trebuie eliminate pentru a încuraja vârstnicii să rămână în câmpul muncii. HelpAge la nivel internațional promovează ideea unei convenții privind drepturile persoanelor vârstnice, pe lângă Națiunile Unite. Un prim pas ar fi ca guvernul din Moldova să ofere poziția oficială cu privire la necesitatea unei convenții în acest domeniu.

Alina Andronache, specialistă în Comunicare și Advocacy la Centrul parteneriat pentru Dezvoltare, a remarcat că, cel mai recent sondaj de percepție publică cu privire la respectarea drepturilor omului din Moldova, arată că cele mai multe drepturi încălcate este cel la sănătate, protecție socială, dreptul la muncă, drepturile procedurale, informarea și libertatea de exprimare și nu în ultimul rând cele ce țin de egalitate și nediscriminare. Indicele de distanță socială arată că, în 2020, societatea continua să marginalizeze o bună parte din persoane din diferite grupuri, cum ar fi cele de etnie romă și cele cu dizabilități. De exemplu, 40% din respondenți nu ar dori ca o persoană de etnie romă să fie vecin cu ei.

Un document cu respectivele propuneri și recomandări și nu doar, va fi expediat celor 101 deputați aleși recent.