Templul budist, situat la vest de capitala Bangkok, era o cunoscută destinație turistică, unde vizitatorii își făceau selfie-uri cu animalele și hrăneau puii de tigri cu biberonul, până când, în 2016, autoritățile au confiscat 147 de tigri, în urma presiunilor internaționale privind traficul cu animalele sălbatice.

De atunci, 86 dintre animalele care trăiau în două sanctuare dedicate vieții sălbatice, aflate în grija statului, au decedat în urma unor deficiențe imunitare cauzate de consangvinizare, animalele devenind astfel vulnerabile la boli mortale, au precizat autorități din domeniul conservării vieții sălbatice.

Administratorul templului a negat acest lucru luni. "Nu au decedat din cauza consangvinizării", a declarat Athithat Srimanee pentru Reuters.

"Când au percheziționat templul acum trei ani, nu au spus nimic despre existența unei infecții și avem de-a face cu fuga de responsabilitate", a spus acesta, acuzând autoritățile că au închis animalele în cuști de mici dimensiuni.

"La templu, în ciuda lipsei de cunoștințe academice, am acționat cu blândețe, iar tigrii au locuit în spații largi, nu în cuști".

În ciuda perchezițiilor și a acuzațiilor din 2016 privind suspiciuni de legături cu traficanții de animale sălbatice, templul thailandez - a cărui denumire oficială este Wat Pa Luang Ta Bua - rămâne o importantă atracție turistică și un sanctuar privat dedicat vieții sălbatice, unde vizitatorilor li se permite să hrănească în mod gratuit animalele. Reprezentanții templului au negat orice legături cu traficanții de animale.

În prezent, sanctuarul găzduiește 400 de căprioare, peste 300 de păuni, un leu și numeroase alte animale aflate în grija sa.

Autoritățile thailandeze au susținut luni că tigrii au fost îngrijiți corespunzător în cadrul sanctuarelor administrate de guvern și că aceștia s-au infectat cu virusul distemper canin sau paralizie laringiană, întrucât consangvinizarea le-a distrus sistemul imunitar.

"Au fost șase tigrii (la început în templu), iar mai târziu, numărul lor a sporit la 147 sau chiar mai mult, așa că au existat mereu riscuri și am aflat totodată că sănătatea lor nu era bună nici înainte", a precizat luni Pattarapol Maneeorn, un veterinar din cadrul Departamentului Parcurilor Naționale, Viața Sălbatică și Conservarea Plantelor.

"Fondul genetic le-a slăbit organismul și i-a predispus la riscul infecțiilor", a precizat acesta în cadrul unei conferințe de presă.