De ce s-au supărat unioniștii (unii dintre ei) împreună cu socialiștii și comuniștii pe Maia Sandu?” este titlul editorialului semnat de analistul și publicistul Nicolae Negru, pentru portalul Veridica.

Afirmația Maiei Sandu că ar vota pentru reunirea Republicii Moldova cu România, dacă s-ar organiza un referendum în această chestiune nu e prima de acest fel. Prima a fost în februarie 2016, la Pro TV, în cadrul emisiunii „În Profunzime”, au mai fost și alte câteva referințe la tema Unirii, nu întotdeauna reușite, important e să fie luate drept ceea ce sunt: niște opinii personale,  scrie editorialistul.

Să fii numit „trădător” de politicianul finanțat de Moscova, care primea lunar, după cum a recunoscut el însuși, până la 1 milion de dolari pentru întreținerea partidului, de politicianul care punea la cale federalizarea Republicii Moldova după proiectul scris la Kremlin, de politicianul care le spunea găgăuzilor că „ai noștri sunt aproape”, referindu-se la armata rusă, este de fapt o recunoaștere a meritelor tale patriotice. Nu Maia Sandu, ci Dodon, și Voronin și tovarășii lor sunt tădători, ei ar trebui să se uite în oglindă, înainte de a arăta cu degetul spre alții.

Altfel Dodon ar fi trebuit demult băgat la închisoare pentru intențiile de federalizare a Republicii Moldova. El atentează în mod evident la caracterul unitar al statului moldav mai scrie Nicole Negru pentru Veridica.

Unirea fortuită, opțiune-limită pentru Moldova” titrează într-un articol analiză și Vitalie Călugăreanu pentru Deutsche Welle.

Afirmația Maiei Sandu că ar vota „Da” în cazul unui un eventual referendum vizând unirea Republicii Moldova cu România a generat discuții aprinse pe ambele maluri ale Prutului potrivit editorialistului.

Deși a exprimat opțiunea personală în privința eventualei uniri cu România (aceeași opțiune exprimată prima dată în 2016) și a ținut să precizeze că aderarea la UE rămâne prioritară pentru Moldova, în actualul context regional complicat declarația șefei statului a fost percepută ca un semnal și analizată ca o necesitate și unică soluție pentru Moldova în cazul în care ocupanții ruși s-ar apropia de Odesa. A fost un semnal pentru toți: pentru moldoveni, pentru București, pentru Putin, pentru SUA, dar și pentru Bruxelles. 

”Unirea cu România între sinceritate politică și ipocrizia indignării publice organizate”- titrează într-un editorial și Alexandru Tănase pentru Cotidianul.md.

Declarația președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, făcută într-un podcast britanic (The Rest Is Politics), a readus în prim-plan o temă cu profunde implicații politice, juridice și strategice: Unirea cu România. Răspunsul său, formulat fără echivoc — „Dacă am avea un referendum, aș vota pentru Reunirea cu România” — a generat reacții intense și polarizante, confirmând că subiectul rămâne unul sensibil, insuficient asumat și încă prost înțeles atât în România, cât și în Republica Moldova.

Memoria noastră colectivă păstrează încă suficient de vii imaginile atrocităților comise de trupele de ocupație sovietice în Basarabia, în 1940 și 1944: omoruri în masă, violuri, „gropi cu var” în care au fost îngropate — la propriu — elitele noastre politice, culturale și religioase.

Astfel, Maia Sandu nu a făcut, în fond, altceva decât ceea ce ar trebui să facă un lider de stat responsabil: să fie sincer cu comunitatea pe care o conduce în privința riscurilor și pericolelor reale și să indice, fără ocolișuri, posibile soluții de supraviețuire în fața acestor riscuri.

Nu doar Maia Sandu, ci orice om întreg la minte înțelege aceste lucruri. Iată de ce reacția cea mai violentă nu a venit din zona dezbaterii oneste, ci dinspre tot ce este mai putinist și mai toxic — nu doar în Basarabia, ci și în România — unde asemenea declarații sunt percepute, instinctiv, ca o amenințare directă la adresa proiectului lor: menținerea Republicii Moldova într-o zonă gri, vulnerabilă și manipulabilă scrie Alexandru Tănase în editorialul de pe cotidianul.md.

Termenul de 20 de zile anunțat de autorități pentru a lua înapoi în proprietatea statului activele Lukoil de la Aeroportul Internațional Chișinău expiră săptămâna aceasta, iar compania rusă amenințată de sancțiuni americane „este cooperantă pentru a finaliza acest proces”, a spus podcastului Pe Agendă ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

Junghietu a vorbit Europei Libere înainte de o vizită pe care o începe astăzi la Washington, unde va discuta cu autoritățile americane sancțiunile anunțate de SUA împotriva Lukoil pentru finanțarea agresiunii rusești contra Ucrainei.

Ministrul Junghietu a confirmat Europei Libere că guvernul pregătise inițial „o ofertă” de răscumpărare a activelor deținute de Lukoil la aeroportul Chișinău pentru a evita blocarea furnizării de carburanți pentru avioane din cauza sancțiunilor americane.