"Mai tânăr ca niciodată, Teatrul Nottara sărbătorește! Suntem la primii 70 de ani de teatru, de povești, de amintiri, de spectacole și de miracole împărtășite. Au trecut ca un vis tehnicolor, creat din iubirea, harul și dragul artiștilor, tehnicienilor, oamenilor buni din birouri; vis împlinit prin spectatorii care au făcut posibilă întâlnirea dintre scenă și lume, dar și prin colegii care ne-au fost alături, indiferent de vreme și vremuri", a declarat Marinela Țepuș, directorul Teatrului Nottara, într-un comunicat transmis joi AGERPRES.

Sărbătoarea Teatrului Nottara va fi deschisă, pe 14 mai, la Sala George Constantin, cu spectacolul "Vestul singuratic" de Martin McDonagh, în regia lui Cristi Juncu, cu Florin Piersic jr., Vlad Zamfirescu, Andi Vasluianu, Ioana Calotă/ Corina Dragomir.

Din mini-festival nu vor lipsi spectacole ale Nottara-ului precum "Efecte colaterale" de Alexandru Popa, regia Vlad Zamfirescu, "Aproape împreună" de Alan Alyckbourn, regia Felix Alexa, prezentat în avanpremieră, spectacolul-lectură "Karamazovii", concept și regie Alexandru Mâzgăreanu, urmat de o discuție cu publicul, sau "Alcool", pe versurile lui Ion Mureșan, în regia lui Mihai Măniuțiu.

În 1947, într-o fostă arenă de circ din Calea 13 septembrie, Teatrul Armatei (azi Nottara) își începe activitatea. Apoi, la scurtă vreme, sub conducerea directorului de scenă Al. Finți, se mută în clădirea construită de inginerul-arhitect Liviu Ciulley (tatăl regizorului Liviu Ciulei), din bulevardul Magheru. În 1960, instituția de cultură iese de sub tutela Armatei și este pusă sub egida Consiliului Municipal al Capitalei. Acesta este momentul în care primește un nou nume: Teatrul "C. I. Nottara", iar noul său director este strălucitul actor George Vraca. Cu un început aflat sub oblăduirea a doi actori (unul patron spiritual și altul părintele care va reda artiștilor teatrul viu și liber în ciuda presiunilor politice ale perioadei) instituția va rămâne o prezență ce nu poate fi ignorată nici în breaslă, nici în rândul spectatorilor, arată sursa citată.

Pe scena sa au jucat mari actori ai teatrului românesc (Gilda Marinescu, Margareta Pogonat, Melania Cîrje, George Calboreanu, George Constantin, Ștefan Iordache, Ștefan Radof, Emil Hossu), s-au rostit vorbele unora dintre cei mai importanți autori ai repertoriului național și universal (Shakespeare, Cehov, Eugene Ionesco, Pirandello, Lope de Vega, Horia Lovinescu, I. L. Caragiale), au montat regizori cu dăruire artistică (Vlad Mugur, Dan Micu, George Rafael, Marietta Sadova, Radu Penciulescu, Lucian Pintilie, Sanda Manu) și au construit lumi scenografi remarcabili (Dan Nemțeanu, Mircea Marosin, Tony Gheorghiu, Ion Ipser).