În proiect se menționează că, potrivit legislației fiscale, calcularea, raportarea și achitarea sumei TVA se face până la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost efectuată tranzacția. În asemenea situație, agentul economic deține suma TVA ce revine bugetului (cash-ul) în resurse financiare de la 25 până la 55 de zile, în funcție de ziua în care a fost efectuată tranzacția. Totodată, legislația nu interzice utilizarea acestor resurse financiare, agentul economic alegând să le plaseze în operațiuni curente, achitări de datorii etc.

În cazul agenților economici insolvabili, conform legislației ce privește insolvabilitatea, aceștia sunt obligați să achite datoriile într-o prioritate stabilită. Ca urmare a vânzării bunurilor întreprinderii aflate în proces de lichidare se acumulează resursele financiare și, adițional, suma TVA care trebuie virată la buget. Însă, dat fiind faptul că, adesea, prioritară este achitarea datoriilor, suma TVA nu ajunge a fi virată la buget. De exemplu, în cazul unei datorii bancare, suma TVA merge la stingerea datoriei în detrimentul bugetului. Pe de altă parte, agentul economic cumpărător are dreptul la deducerea acestei sume TVA. În asemenea cazuri, SFS nu are posibilitatea de a aplica măsuri de constrângere a agentului economic aflat în proces de insolvabilitate din cauza capacității foarte reduse de plată.

Pentru a elimina această constrângere, MF propune ca aceste tranzacții să fie supuse principiului taxării inverse. Aceasta presupune că, în cazul vânzării bunului de către agentul economic insolvabil (vânzător) unui alt agent economic (cumpărător), acesta din urmă calculează și achită suma TVA la buget, având dreptul la deducere. Astfel, prin intermediul introducerii principiului taxării inverse se urmărește evitarea prejudicierii bugetului.