Necesitatea unui astfel de studiu a apărut după ce în anul 2018 șase cetățeni turci care se aflau pe teritoriul R. Moldova au fost răpiți și predați autorităților turce sub forma unei expulzări camuflate, în pofida angajamentele internaționale asumate de Republica Moldova, spune avocatul Poporului, Mihail Cotorobai. El a subliniat că în acest caz instituțiile statului au violat grav drepturile acestor străini.  

„Situația privind persoanele străine în Republica Moldova a fost în vizorul ombudsmanului permanent, dar apogeul a fost anul 2018 când s-a întâmplat cu persoanele turce. Restul cazurilor de care ne ocupăm nu prea se aud, deoarece în Republica Moldova autoritățile se străduiesc mai repede să scape de persoanele străine prin metodele respective, legale, ilegale numai să nu le acorde ajutorul necesar, apărarea necesară asupra căreia Republica Moldova s-a obligat să o facă”, Mihail Cotorobai. 

Studiul reflectă situația privind intrarea, șederea, îndepărtarea, solicitarea protecției precum și ieșirea străinilor din Republica Moldova. Potrivit avocatului, Tatiana Chebac, în legislația națională există lacune ce permit returnarea sau îndepărtarea străinilor în teritorii unde ei riscă să fie supuși torturii, tratamentelor inumane sau degradante.

„Statul nostru nu știe cum să evalueze riscul întoarcerii. Cererea de solicitare a protecției pe teritoriul Republicii Moldova nu este atunci când  vii și spui că ceri protecție, dar atunci când spui că îți este frică să te întorci în țara ta de origine pentru că riști să fii ucis, maltratat. Aceasta și este, practic, o manifestare de voință și o cerere de azil. Din păcate autoritățile noastre nu prea aud asemenea interpretări. Autoritățile noastre, câteodată, nici nu aud când persoanele vin și solicită azil. Autoritățile noastre pot să zică că nu avem hârtie ca să-ți dăm să completezi cererea”, a precizat Tatiana Chebac.

Potrivit datelor statistice, în Republica Moldova, anual, sunt înregistrate în jur de 100 de cereri de azil.