”Va trebui să avem o poziție comună la nivelul UE” asupra chestiunii ce privește cererile, dat fiind că ar putea urma un mare număr de cereri de intrare dinspre Rusia, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Totuși, această instituție a mai menționat că statele membre vor trebui să evalueze respectivele cereri de la caz la caz, ținând cont de drepturile fundamentale și de legislația privind procedurile de azil.

Însă ”noi, Uniunea Europeană, suntem în principiu solidari cu cetățenii ruși care au curajul și bravura de a-și arăta opoziția față de ceea ce face regimul, mai ales când este vorba despre războiul ilegal în Ucraina”, a spus Peter Stano, purtător de cuvânt al executivului european.

Finlanda, prin vocea ministrului său de externe, Pekka Haavisto, a anunțat miercuri că guvernul de la Helsinki are în vedere înăsprirea unilaterală a condițiilor de intrare în țară pentru cetățenii ruși.

Într-un gest similar, țările baltice au subliniat că nu vor oferi refugiu rușilor care fug din calea mobilizării armate parțiale.

Într-un răspuns pentru Reuters, transmis prin e-mail, ministrul Estoniei de externe, Urmas Reinsalu, a punctat că ”refuzul de a îndeplini o datorie civică în Rusia nu reprezintă un motiv temeinic pentru a primi azil în altă țară”.

La rândul său, omologul leton, Edgars Rinkevics, a invocat îngrijorări în materie de securitate pentru a motiva decizia de a respinge acordarea de azil cetățenilor ruși. În aceeași notă, ministrul de Interne al Letoniei a subliniat că fiecare caz va fi analizat în mod individual.