Curtea Penală Internațională a emis, în vineri amiază, un mandat de arestare pe numele lui Putin, pentru deportarea copiilor ucraineni în Rusia, scrie G4Media.

Moscova a precizat că Rusia nu este parte a „Statutului de la Roma”, textul fondator al Curții Penale Internaționale de la Haga și, prin urmare, nu are nicio obligație juridică în virtutea acestuia.

O posibilă ieșire în afara spațiului sigur ar fi fost în august, la un summit găzduit de Africa de Sud. Putin își confirmase participarea.

„Curtea Penală Internațională a emis astăzi două mandate de arestare în legătură cu situația din Ucraina, pentru Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, și pentru Maria Lvova-Belova, comisar al președintelui Putin pentru drepturile copiilor. CPI acordă o mare importanța protejării identității victimelor, mai ales când e vorba de copii. Cu toate acestea, judecătorii Curții au decis să facă publica emiterea mandatelor în interesul justiției și pentru a preveni viitoare infracțiuni”, a afirmat Piotr Hofmański, președintele CPI.

Instanța de la Haga a precizat că președintele rus „este presupus responsabil pentru crimă de război, de deportare ilegală și transfer ilegal al populației, inclusiv copii, din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă”. Maria Lvova-Belova este oficialul rus responsabil de presupusul plan de deportare forțată a mii de copii ucraineni în Rusia.

În cadrul acestui program, copiii au fost scoși din Ucraina și plasați în locuințe ale unor ruși sau au fost trimiși în tabere, pentru a fi reeducați. Unii dintre ei provin din orfelinate sau din grupuri de gospodării. Moscova prezintă acest program drept o misiune umanitară de protecție a copiilor ucraineni orfani sau abandonați în război.

Reacția Moscovei a venit rapid. Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova a scris pe telegram că „Deciziile Curții Penale Internaționale nu au nicio semnificație pentru țara noastră, inclusiv din punct de vedere juridic. Rusia nu este parte la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale și nu are nicio obligație în temeiul acestuia. Rusia nu cooperează cu acest organism, iar eventualele indicații de arestare care vor fi nule din punct de vedere juridic pentru noi.”

În schimb, Ucraina a salutat ceea ce a numit decizia istorică de la Haga, dar care e „doar începutul”.

Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale este tratatul care a instituit Curtea Penală Internațională. Tribunalul internațional este responsabil pentru patru crime principale: genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crime de agresiune. Rusia a semnat, dar nu a ratificat Statutul de la Roma. De asemenea, alte 72 de țări nu recunosc jurisdicția Curții penale internaționale, între care China, India, Cuba, Coreea de Nord ori Arabia Saudită.

Prin urmare, Vladimir Putin riscă să fie arestat în 123 de state ale lumii, cele care recunosc Curtea de la Haga. Probabilitatea unui proces rămâne totuși scăzută, potrivit experților, având în vedere că CPI nu poate judeca în absență, iar Rusia nu este susceptibilă să-și predea oficialii.

„De acum înainte, președintele rus are statutul oficial de suspect în comiterea unei infracțiuni internaționale – deportarea și transferul ilegal de copii ucraineni. Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru președintele Federației Ruse Putin și pentru Comisarul pentru Drepturile Copilului al Federației Ruse Lvova-Belova. Aceasta înseamnă că în afara Rusiei (în țările care au ratificat Statutul de la Roma – n.red.) Putin ar trebui arestat și adus în judecată. Și liderii mondiali se vor gândi de trei ori înainte de a-i strânge mâna sau de a se așeza la masa de negocieri cu el. Lumea a primit un semnal că regimul rus este criminal și că conducerea și oamenii lui vor fi trași la răspundere”, a declarat procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin, citat de Ukrainska Pravda.

Lista celor 123 de state în care Vladimir Putin poate fi arestat:

Afganistan, Albania, Andorra, Antigua si Barbuda, Argentina, Australia, Austria, Bangladesh, Barbados, Belgia, Belize, Benin, Bolivia, Bosnia si Hertegovina, Botswana, Brazilia ,Bulgaria, Burkina Faso, Cabo Verde, Cambodgia ,Canada, Republica Centrafricană ,Ciad, Chile , Columbia ,Comore ,Congo ,Insulele Cook ,Costa Rica ,Coasta de Fildeș Croația, Cipru, Republica Cehă, Republica Democrată din Congo, Danemarca, Djibouti, Dominica, Republica Dominicană, Ecuador, El Salvador, Estonia, Fiji, Finlanda, Franța, Gabon, Gambia, Georgia, Germania, Ghana, Grecia ,Grenada, Guatemala, Guineea Ecuatorială, Guyana, Honduras, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Japonia, Iordania, Kenya, Kiribati, Letonia, Lesotho, Liberia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Madagascar, Malawi, Maldive, Mali, Malta, Insulele Marshall, Mauritius, Mexic, Mongolia, Muntenegru, Namibia ,Nauru, Olanda, Noua Zeelandă, Niger, Nigeria, Macedonia de Nord, Norvegia, Panama, Paraguay, Peru, Polonia, Portugalia, Republica Coreea, Republica Moldova, România, Saint Kitts și Nevis, Sfânta Lucia, Saint Vincent și Grenadine, Samoa, San Marino, Senegal, Serbia, Seychelles, Sierra Leone, Slovacia, Slovenia, Africa de Sud, Spania, Statul Palestinei, Surinam, Suedia, Elveția, Tadjikistan, Timorul de Est, Trinidad și Tobago, Tunisia, Uganda, Regatul Unit, Republica Unită Tanzania, Uruguay, Vanuatu, Venezuela, Zambia.