În Olanda, de teama unor posibile atacuri cibernetice, guvernul a decis să meargă pe varianta tradițională la numărătoare. Adică, toate voturile vor fi numărate manual, nu electronic, scrie Digi24.ro.

„Nu vreau să existe nicio umbră de îndoială asupra rezultatului, având în vedere climatul politic din ziua de azi. Îmi pot imagina un partid sau vreun expert de undeva zicând că ar fi fost un risc cât mic de fraudare electronică, iar acest lucru ar bântui rezultatul alegerilor”, a explicat ministrul olandez de Interne decizia luată, în pofida faptului că nimic nu anunță un eventuală perturbare a votului din Olanda.

„În acest moment, noi nu avem niciun indiciu că așa ceva s-ar întâmpla. Dar, bineînțeles, autoritățile și serviciile sunt în alertă pentru a preveni un astfel de scenariu”, a precizat ambasadorul Olandei la București, Stella Ronner-Grubacic.

De altfel, în Olanda, votul electronic a fost interzis în 2007, după ce autoritățile au stabilit că programul folosit nu era sigur.

Jurnaliștii francezi, în război cu știrile false

Franța, care se pregătește de alegeri prezidențiale, încearcă și ea să țină piept deziformării ruse. Nu este un program asumat oficial, ci un proiect al marilor publicații franceze, în colaborare cu Facebook și Google.

Jurnaliștii vor să reducă numărul știrilor false vehiculate în spațiul public și lucrează la un program de verificare a informațiilor. Odată identificate, răspândirea lor ar putea fi limitată. Înainte de alegerea unui nou președinte, mulți francezi se tem că Rusia ar putea încerca să tulbure apele electorale, după scenariul folosit în Statele Unite. Un semnal de alarmă a fost tras de președintele Francois Hollande, într-un interviu de final de mandat.

„Rusia folosește toate mijloacele pentru a influența opinia publică. Uneori sunt aceleași procedee ca în epoca URSS, în plus este tehnologia", a explicat președintele francez.

Finlanda ține piept Rusiei în războiul cibernetic

Finlanda este considerată un model de apărare de propaganda Rusiei. Sunt țări vecine, cu o graniță comună de aproape 200 de kilometri, iar finlandezii au fost dintotdeauna conștienți de puterea și de influența vecinului de la est. S-au raportat lucid la această realitate și s-au bazat pe un sistem puternic de educație. De aceea, războiul informațional nu i-a prins nepregătiți. Foreign Policy a analizat felul în care Finlanda reușește să contracareze atacul propagandei ruse.

„Această situație este reală. Este la fel de reală ca războiul. Dar, finlandezii au înțeles repede acest lucru și au luat măsuri pentru rezolvarea problemei. Cea mai bună metodă de a răspunde nu este corectarea informațiilor, ci asumarea unor povești pozitive proprii și promovarea lor”, a explicat Jed Willard, directorul centrului FDR de la Harvard.

Aceasta este strategia lui Jed Willard, un expert de la Harvard care a fost angajat de autoritățile finlandeze să pună la punct punct un program prin care să fie contracarate știrile false și dezinformarea care pleacă din Rusia. Willard crede că încercarea de negare, respingere sau demontare a minciunilor aruncate în presa tradițională și în mediul online nu înseamnă decât repetarea acestor informații neadevărate și, deci, propagarea lor. E o reacție în lanț incontrolabilă asupra căreia atrag atenția și alți experți. Pe Internet, orice teorie se poate viraliza, oricât de neveridică ar fi.

Jurnaliștii din Finlanda sunt și ei conștienți de strategia și de scopurile Moscovei.

„Unul este să provoace haos în Occident, pe care, din nefericire, domnul Putin îl consideră o amenințare la adresa Rusiei. De asemenea, în cazul Suediei și al Finlandei, vrea să țină aceste țări departe de Alianța Nord-Atlantică, pe care Rusia o vede tot ca pe o mare amenințare la adresa ei. Dar, scopul poate fi și reducerea la tăcere a vocilor critice, precum și crearea unei stări de confuzie în societăți”, a explicat jurnalista YLE Jessikka Aro.