„În această regiune, dacă America iese, intră Rusia”, a declarat fostul ambasador al Lituaniei în Statele Unite, Zygimantas Pavilionis, unul dintre cei 36 de legiuitori din țările baltice care au semnat o scrisoare comună prin care solicită menținerea programului Inițiativa de Securitate Baltică (BSI), transmite Digi24. 

Propunerea de reducere a finanțării vine în contextul în care Trump își urmărește linia de politica externă „America First” (n.r. America pe primul loc), în care administrația sa a redus ajutorul extern și face presiuni asupra țărilor europene să își acopere o parte mai mare din propriile costuri militare.

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a amplificat îngrijorările în Europa cu privire la instabilitatea regională și posibilitatea unor noi agresiuni din partea Moscovei, sporind temerile de-a lungul frontierei NATO și a Uniunii Europene cu Rusia și aliatul său, Belarus.

Programul BSI a sprijinit investițiile în apărare ale celor trei țări cu sume între 168 și 231 de milioane de dolari anual, începând cu anul fiscal 2018, conform scrisorii.

Pavilionis, care a declarat că nu știe când ar putea vota Congresul controlat de republicani pe această temă, a declarat că „pedepsirea de către Pentagon a țărilor baltice este extrem de ilogică”. „Am fost primii care au încetat să mai cumpere gaz rusesc și am cheltuit cel mai mult pentru apărare și pentru sprijinul acordat Ucrainei”, a spus el.

Cele trei state baltice, membre ale NATO și ale UE, intenționează să cheltuiască 6,3 miliarde de euro în 2025, aproximativ 3-4% din produsul lor intern brut (PIB), aproape de trei ori mai mult decât înainte de invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Este de așteptat ca toate trei să-și crească și mai mult cheltuielile pentru apărare la peste 5% din PIB anul viitor.

„Pentru fiecare dolar cheltuit pentru BSI, industriei de apărare a SUA i se întorc 3 dolari, deoarece cofinanțăm achizițiile și ne investim banii în acestea”, a declarat miercuri pentru Reuters ministrul de externe lituanian, Kestutis Budrys.

Demersuri ale țărilor baltice

Anterior, Reuters a relatat că parlamentele Lituaniei, Letoniei și Estoniei pregătesc o scrisoare comună prin care solicită șefilor de comisii cheie din Congresul SUA să salveze acest program major de asistență pentru securitate în fața amenințărilor continue din partea Rusiei, conform unui proiect al notei și a două persoane familiarizate cu demersul.

Efortul de a salva Inițiativa de Securitate Baltică (BSI) vine în contextul în care Europa de Est și statele baltice se confruntă cu amenințări din ce în ce mai severe, amintește Reuters. Miercuri, Polonia a doborât presupuse drone rusești în spațiul său aerian, cu sprijinul aliaților săi din NATO, fiind pentru prima dată când un membru al alianței militare occidentale a recurs la puterea de foc în timpul războiului Rusiei din Ucraina. Toate cele trei națiuni baltice au o frontieră comună cu Rusia. În august, Lituania a cerut ajutorul NATO, solicitându-i să contribuie la consolidarea apărării sale antiaeriene, după ce două drone militare au ajuns pe teritoriul său din Belarus, un aliat apropiat al Rusiei.

BSI a început în 2020, în timpul primului mandat al președintelui american Donald Trump, ca răspuns la amenințările tot mai mari la adresa securității în regiune, după invazia Rusiei în Ucraina din 2014. Programul a oferit recent națiunilor baltice aproximativ 220 de milioane de dolari în finanțare pentru asistență de securitate, deși suma a variat de la an la an.

Însă, la o întâlnire cu oficiali europeni la sfârșitul lunii august, oficialii Pentagonului au declarat că nu intenționează să finanțeze programul în următorul an fiscal. De asemenea, aceștia au transmis că intenționează să elimine în general fondurile de asistență de securitate administrate de zona Comandamentului European al SUA, potrivit unor oficiali europeni și americani care au cunoștință despre întâlnire.

Scrisoarea țărilor baltice, al cărei proiect a fost văzut de Reuters, solicită Congresului să adopte o legislație care să codifice și să finanțeze BSI, în ciuda intenției Pentagonului de a elimina programul.

Scrisoarea menționează că țările baltice cheltuiesc cu mult peste pragurile minime pentru apărare stabilite de NATO și că acestea joacă un rol cheie în rezistența la agresiunea rusă și belarusă. De asemenea, se menționează că SUA are o comunitate baltică semnificativă.

Opoziție în Congresul SUA față de demersul Pentagonului

Membrii Congresului - inclusiv unii aliați republicani ai președintelui Trump - s-au opus demersului Pentagonului. Dacă BSI ar fi autorizat în mod specific în proiectele de lege anuale privind apărarea și cheltuielile care trec prin Congres, ar putea apărea un impas, oficialii Pentagonului putând refuza să cheltuiască fondurile.

În timpul celei mai recente întâlniri cu oficiali europeni, oficialii Pentagonului au recunoscut că un astfel de scenariu s-ar putea produce și că rezultatul ar fi incert, a declarat o persoană familiarizată cu întâlnirea.

„Pe lângă consolidarea propriei noastre capacități de apărare, această asistență ne-a permis să ne atingem obiectivele mai rapid, precum și să achiziționăm sisteme de apărare americane”, a declarat Sarah Luure, purtător de cuvânt al ambasadei Estoniei la Washington. „Suntem recunoscători și am dori să vedem continuarea Inițiativei de Securitate Baltică”, a adăugat ea.

Un oficial de rang înalt din administrația Trump a indicat că reprezentanții Casei Albe au susținut decizia Pentagonului de a reduce drastic programul BSI.

„Europa și-a intensificat eforturile pentru a-și asuma mai multă responsabilitate pentru propria apărare”, a declarat oficialul de rang înalt din administrație. „Mulți dintre aliații noștri europeni se numără printre cele mai bogate țări din lume; sunt pe deplin capabili să finanțeze aceste programe dacă doresc”, a adăugat el.