În 27 de situații, CEDO a stabilit că a fost încălcat cel puțin un articol al Convenției Europene a Drepturilor Omului. Iar, în cinci cazuri, compensațiile au fost puse pe seama Rusiei pentru că deține controlul de facto al regiunii separatiste din stânga Nistrului.

De cele mai multe ori, Curtea a stabilit că petiționari au fost supuși torturii în detenție și le-au fost violate drepturile la libertate și siguranță. Acest lucru arată că persoanele aflate sub arest au fost deținute în condiții inumane, iar justiția de la Chișinău a abuzat de instrumentul arestului preventiv.

În 2018, Rep. Moldova a plătit compensații în valoare de 5,5 milioane de lei fără vreo întârziere. Unica dată când un funcționar a fost impus să achite despăgubiri într-o cauză soluționată de CEDO, s-a produs în 2016. Atunci, viceprimarul de Chișinău, Vladimir Coteț, a fost obligat să plătească în folosul statului 20.000 de lei pentru că a tergiversat executarea hotărârii unei instanțe de judecată. Totuși, judecătorii nu pot fi obligați și nici nu poartă răspundere penală, potrivit unei decizii a Curții Constituționale, susține agentul guvernamental Oleg Rotari.

„Judecătorii nu pot fi trași la răspundere materială în cazul acesta, pentru pronunțarea unei sentințe sau hotărâri. Deși s-a încercat tragerea la răspundere a unor judecători în acest sens, a eșuat din simplu motiv pentru că nu există nicio sentință de condamnare a vreunui judecător”, a spus Oleg Rotari.

Anterior, premierul Ion Chicu a declarat că guvernul va veni cu un proiect de lege care îi va impune pe judecătorii care pierd cauze la CEDO să răspundă penal și să achite despăgubirile dictate de Curtea de la Strasbourg.