Termenul de "generație furată" desemnează miile de copii autohtoni luați cu forța de la rudele lor, din 1910 până în anii 1970, pentru a fi plasați în instituții sau familii albe în scopul asimilării. Mulți dintre ei nu și-au revăzut niciodată părinții sau frații și surorile.

Tristan Gaven, de la cabinetul de avocatură Shine Lawyers, a anunțat că acesta a depus miercuri un recurs colectiv în numele a aproape 800 de locuitori din Teritoriul de Nord, estimând că alți câteva mii ar putea să se alăture acestei lupte.

În alte state ale Australiei, au fost puse în aplicare mecanisme de indemnizare. Însă guvernul federal, care administra Teritoriul de Nord atunci când au avut loc aceste răpiri, nu a făcut niciodată la fel.

Acesta este primul recurs colectiv de acest gen în Teritoriul de Nord, unde locuiesc 250.000 de persoane, dintre care o treime aborigeni.

În 1997, un raport intitulat "Aduceți-i acasă" și care a fost rezultatul unei anchete naționale, recunoștea că drepturile acestor copii au fost încălcate și preconiza o serie de măsuri de susținere. Una dintre propunerile-cheie ale acestui raport - ca Australia să prezinte scuze naționale - a fost realizată în 2008.

Însă, după câțiva ani, victimele denunță rasismul instituțional încă de actualitate și eșecul autorităților de a înfrunta problemele de sănătate mentală ale persoanelor afectate, chiar dacă au fost atribuite finanțări pentru programele sale de consiliere și se susținere a familiilor.

Nu există cifre precise cu privire la numărul persoanelor vizate. Raportul din 1997 estima că cel puțin un aborigen și un indigen din strâmtoarea Torres din zece au fost furați de la familiile lor.

Aborigenii și indigenii din strâmtoarea Torres trăiesc în Australia de peste 40.000 de ani și formează populația cea mai săracă și mai marginalizată a țării.

Atunci când au venit coloniștii europeni în Australia, în 1788, aici erau în jur de un milion de aborigeni. Astăzi, aceștia nu mai reprezintă decât 3% dintre cele 25 de milioane de australieni.