Suspectul de 27 de ani, Alexandre Bissonnette, a compărut în fața unei instanțe din Québec, a informat poliția locală pe Twitter.

Profilul de Facebook al lui Bissonette, închis între timp, arată că tânărul, care locuia nu departe de moschee, studia antropologia și științele politice la Universitatea Laval.

Tot pagina sa de Facebook arăta că suspectul urmărea postările mai multor politicieni și activiști de extremă dreapta, printre care Marine Le Pen, liderul Frontului Național din Franța.

Cele șase victime au fost identificate, fiind vorba despre șase bărbați cu vârste între 39 și 60 de ani, și cu profesii diferite, de la profesor universitar la proprietarul unei măcelării halal.

Poliția a eliberat un al doilea suspect, ce fusese arestat la scurt timp după apelurile prin care erau anunțate mai multe împușcături la moscheea din cartierul Sainte-Foy din orașul Québec.

Cel de-al doilea individ este considerat acum martor, a precizat poliția.

Bissonnette a fost arestat la circa 20 km de scena tragediei, după ce a sunat la poliție și s-a declarat pregătit să se predea.

Polițiștii au confiscat arme de foc din mașina sa, iar o echipă de specialiști în deminare a fost chemată pentru a verifica dacă la bord nu se aflau materiale explozive.

Poliția nu a oferit niciun indiciu despre posibilul mobil al atacului, pe care premierul canadian Justin Trudeau l-a calificat drept un atentat terorist.

Forțele de ordine i-au asigurat însă pe canadieni că situația se află sub control și că în atac nu au fost implicate și alte persoane.

Într-un gest rar de unitate națională, premierul Justin Trudeau și liderii tuturor partidelor politice și-au exprimat, în Camera Comunelor, sprijinul față de comunitatea musulmană din Canada, după care s-au deplasat în orașul Québec pentru a lua parte la o veghe în memoria victimelor.

Oficialii au evitat întrebările legate de posibilitatea ca un rol în acest atac să fi jucat și retorica venită din SUA în urma ordinului executiv antiimigrație al președintelui Donald Trump.

Provincia Québec, altădată un bastion al catolicismului, acum mândră de secularismul său, a fost implicată într-o dezbatere privind identitatea națională, pe care mulți membri ai comunității musulmane au simțit-o îndreptată împotriva lor.

Într-o tentativă eșuată de a mobiliza votul naționalist în 2013, guvernul separatist anterior a propus adoptarea unei "carte seculare a valorilor Québec-ului", care ar fi interzis purtarea simbolurilor religioase precum vălul islamic de către persoane aflate în serviciul public.

Încercarea a fost considerată de mulți drept un atac indirect la comunitatea musulmană, iar grupuri de apărare a intereselor musulmanilor au raportat mai multe incidente de hărțuire a femeilor care purtau voal.