În prima zi a summitului, luni, șefii de stat și de guvern au căzut repede de acord asupra unei noi serii de sancțiuni împotriva Belarusului după ce un avion care survola această țară a fost obligat de autoritățile de la Minsk să aterizeze pentru arestarea unui opozant aflat la bord.

Dorind o coordonare pentru redeschiderea progresivă a frontierelor înaintea verii, pe măsură ce avansează campaniile de vaccinare anti-COVID-19, liderii statelor UE au salutat marți elaborarea unui ''certificat digital european COVID'' și au cerut ''implementarea rapidă'' a acestuia, potrivit concluziilor summitului difuzate la jumătatea zilei.

Acest certificat va fi în vigoare timp de un an și va cuprinde informații care să ateste dacă persoana titulară a fost vaccinată anti-COVID-19, dacă a trecut printr-o infectare cu coronavirusul SARS-CoV-2 în ultimele șase luni sau dacă are un rezultat negativ la un test PCR efectuat în ultimele zile.

Totuși, statele membre își rezervă dreptul de a reinstitui măsuri excepționale, cum ar fi carantina sau testarea suplimentară, dar numai dacă situația epidemiologică se înrăutățește, respectiv dacă se vor confrunta cu o creștere a infectărilor sau cu răspândirea unor noi variante ale coronavirusului.

Odată lămurit acest subiect, liderii europeni și-au prezentat pozițiile asupra viitorului plan de acțiune climatică pe care Comisia Europeană îl va propune la jumătatea lunii iulie pentru atingerea neutralității emisiilor de carbon la orizontul anului 2050.

Statele UE au convenit în decembrie să reducă emisiile de gaze cu efect de seră pe ansamblul blocului comunitar cu cel puțin 55% până în anul 2030 față de 1990. Acum, ele trebuie să transmită Comisiei Europene liniile directoare concrete pentru atingerea acestui obiectiv.

Concluziile summitului ar urma să rămână ''concise și generale'', în lipsa unor studii de impact, ''dar această dezbatere va arăta Comisiei unde se situează statele'' în raport cu sistemul ce repartizează între țări eforturile de reducere a emisiilor poluante, explică un diplomat.

Propunerea pe care urmează să o înainteze Comisia Europeană va avea în vedere o reformă majoră a sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), în sensul includerii unor sectoare în prezent excluse de pe piața de tranzacționare a acestor certificate, cum ar fi agricultura, gestiunea deșeurilor, transporturile terestre sau clădirile.

Sistemul ETS este la ora actuală principalul instrument de politică al UE pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, impunând centralelor electrice, fabricilor și companiilor aeriene europene să achiziționeze certificate de acest fel tot mai costisitoare, în timp ce plafonul numărului de certificate tranzacționabile scade de la an la an.

''Este vorba despre un joc cu sumă nulă, pentru că trebuie să împărțim între noi un efort dat. Dacă eu scad efortul meu, atunci crește cel al altuia'', comentează un alt diplomat citat de AFP.

În timp ce statele mai bogate vest-europene sunt în general favorabile unor politici de mediu mai dure, ele se lovesc de opoziția țărilor central și est-europene, care atrag atenția că economiile lor încă nu sunt suficient de competitive pentru a face față schimbărilor implicate de atingerea obiectivelor de mediu europene și, prin urmare, au nevoie de finanțări pentru a putea susține costurile generate de aceste transformări.

Așadar, dezbaterea este legată în principal de criteriile acestei repartizări: trebuie ea să aibă ca reper PIB-ul, în condițiile în care statele cele mai dezvoltate și-au redus deja masiv emisiile, iar cele mai puțin favorizate, dependente de energiile fosile și de sectoarele poluante, nu au mijloace pentru a investi ?

''Se poate elabora un nou mecanism menit să creeze o piață a emisiilor pentru clădiri sau transporturi, dar prețul carbonului pentru transportul rutier nu poate fi gestionat la fel ca acela al unei fabrici (...) Unele țări au început să o facă, altele sunt radical împotrivă, iar altele au îndoieli asupra solidarității mecanismului', rezumă o sursă europeană.

Sursa: AGERPRES