Astfel, liderii statelor UE ar urma să dea undă verde deschiderii negocierilor de aderare cu Bosnia, după ce săptămâna trecută Comisia Europeană a făcut o recomandare în această privință.

Bosnia a solicitat în 2016 să adere la UE, iar în 2022 a primit statutul de candidată la aderare. În luna noiembrie a anului trecut, executivul comunitar a anunțat că negocierile cu Bosnia ar trebui să înceapă imediat ce vor fi îndeplinite anumite criterii.

Bosnia și Kosovo sunt singurele din Balcanii Occidentali care nu au început negocierile oficiale de aderare la UE. Ucraina, Republica Moldova, Georgia și Turcia sunt și ele candidate oficiale la aderare. În luna decembrie a anului trecut, Uniunea Europeană a decis să înceapă negocierile cu Kievul și Chișinăul și să-i acorde Georgiei statutul de candidat oficial.

Intrat deja în al treilea an, războiul lansat de Rusia contra Ucrainei va ocupa un loc central în cadrul summitului UE, fiind vorba despre un moment ''crucial'', potrivit președintelui Consiliului European, Charles Michel.

''Conștientizarea urgenței situației, intensitatea și hotărârea fermă sunt imperios necesare. Sarcina noastră cea mai importantă este furnizarea rapidă de ajutor militar Ucrainei. Prezentul Consiliu European va reprezenta o ocazie de a consolida și de a urgenta aceste eforturi. În plus, trebuie să ne concentrăm pe implementarea sancțiunilor pe care le-am adoptat și pe asigurarea respectării efective a acestora, precum și pe continuarea eforturilor care urmăresc utilizarea profiturilor excepționale generate de activele blocate'', se arată în scrisoarea trimisă de Charles Michel liderilor statelor membre, potrivit site-ului consilium.europa.eu.

Este de așteptat ca liderii Celor 27 să dezbată propunerea făcută de șeful diplomației europene Josep Borrell potrivit căreia Uniunea Europeană ar trebui să utilizeze 90% din veniturile obținute din activele rusești înghețate în Europa pentru a cumpăra arme pentru Ucraina prin intermediul Instrumentului European pentru Pace.

Borrell a declarat că va propune ca restul de 10% din valoarea activelor ruse din Europa înghețate să fie utilizat pentru a spori capacitate industriei de apărare ucrainene. Aproximativ 70% din activele ruse blocate în Occident se află în depozitul central belgian Euroclear pentru titluri de valoare, ce deține echivalentul sumei de 190 de miliarde de euro reprezentând diverse titluri ale băncii centrale ruse și lichidități.

Contribuțiile statelor UE la Instrumentul European pentru Pace au ajuns la 17 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027. Creat în 2021 pentru finanțarea acțiunilor de securitate și politică externă ale UE, acest instrument extrabugetar a fost folosit după declanșarea invaziei ruse în Ucraina mai ales pentru achiziția de arme și muniții destinate Kievului.

Un alt punct important al agendei summitului UE va fi reprezentat de securitatea și apărarea europene. În scrisoarea adresată participanților la summit, Charles Michel estimează că Europa se confruntă cu cea mai mare amenințare la adresa securității de la cel de Al Doilea Război Mondial încoace, fiind necesare ''măsuri radicale și concrete pentru a fi pregătiți pentru apărare și pentru a plasa economia UE 'pe picior de război' ''.

Printre măsurile propuse în acest sens de președintele Consiliului European sunt sporirea cheltuielilor, mai multe achiziții comune, facilitarea accesului industriei de apărare la fonduri private și publice și reducerea barierelor de natură administrativă.

Așa cum era de așteptat, participanții la summitul UE vor aborda și criza din Orientul Mijlociu. Liderii țărilor membre își vor reitera, foarte probabil, poziția conform căreia dreptul internațional trebuie respectat și este nevoie urgentă de o încetare durabilă a focului în Fâșia Gaza pentru a-i proteja pe civili, pentru a le permite ostaticilor să revină în siguranță la căminele lor și pentru a garanta furnizarea asistenței umanitare.

Liderii statelor UE vor discuta și despre situația fermierilor europeni, care în ultimele luni au organizat proteste masive la Bruxelles și în alte mari orașe europene. Politica agricolă comună (PAC) reprezintă 386,6 miliarde de euro din bugetul comun de 1.210 miliarde de euro al blocului comunitar, care se întinde pe perioada 2021-2027. Aproximativ 80% din banii din PAC merg către 20% din fermieri, acesta fiind un motiv de nemulțumire pentru fermierii din UE.

Comisia Europeană a propus o serie de măsuri de simplificare destinate reducerii poverii administrative pentru fermieri, când vine vorba de fondurile din politica agricolă comună. De asemenea, executivul comunitar a retras o propunere cheie vizând reducerea utilizării pesticidelor și a renunțat la obiectivele privind reducerea emisiilor din agricultură.

În plus, fermierii europeni acuză un aflux de cereale, ouă și carne de pasăre dinspre Ucraina, ceea ce duce la o prăbușire a prețurilor în special în țările vecine și întreține o concurență ''neloială'', întrucât produsele ucrainene nu respectă anumite norme comunitare.