Cotidianul finlandez Iltalehti a declarat luni că Stockholm “a sugerat ca cele două țări să își exprime dorința de a adera” în aceeași zi, iar Helsinki a fost de acord “atât timp cât guvernul suedez a luat o decizie”, notează sursa citată. 

Ziarul suedez Expressen a citat surse guvernamentale care au confirmat informația. Prim-miniștrii celor două țări au declarat luna aceasta că au deliberat asupra acestei chestiuni, argumentând că invazia Rusiei în Ucraina a schimbat “întregul peisaj de securitate al Europei” și a “modelat dramatic mentalitățile” în regiunea nordică.

Premierul Finlandei, Sanna Marin, a declarat atunci că țara sa, care are o graniță de 1.300 km cu Rusia, va decide dacă va solicita să se alăture alianței “destul de repede, în câteva săptămâni, nu în câteva luni”, în ciuda riscului de a înfuria Moscova. Omologul său suedez, Magdalena Andersson, a declarat că Suedia trebuie să fie “pregătită pentru tot felul de acțiuni din partea Rusiei” și că “totul s-a schimbat” atunci când Moscova a atacat Ucraina. Rusia a avertizat în mod repetat ambele țări împotriva acestei acțiuni.

Kremlinul a declarat că va fi forțată să “restabilească echilibrul militar” prin întărirea apărării sale în zona baltică, inclusiv prin desfășurarea de arme nucleare, dacă cele două țări decid să abandoneze decenii de nealiniere militară prin aderarea la NATO.

Ministrul suedez de externe, Ann Linde, a declarat săptămâna trecută că o revizuire amplă a politicii de securitate va fi încheiată până la 13 mai, și nu până la 31 mai, așa cum era planificat inițial, adăugând că, având în vedere că analiza Finlandei a fost deja publicată, “există acum multă presiune”.

Expressen a declarat că cererile simultane ar putea fi depuse în săptămâna care începe cu data de 16 mai, coincizând cu o vizită de stat la Stockholm a președintelui finlandez Sauli Niinistö.

Citiți și SUA afirmă că “o extindere a alianței defensive” NATO către Finlanda și Suedia ar promova stabilitatea pe continentul european

O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

Finlanda și Suedia ar fi binevenite în NATO dacă ele ar decide să adere la organizație, dar orice astfel de decizie depinde de cele două țări, a declarat recent secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte și din Uniunea Europeană. Țările membre ale UE care nu au aderat la Alianța Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta și Suedia.

De altfel, sprijinul finlandezilor pentru aderarea țării lor la NATO a ajuns în luna martie la un nou nivel istoric după invazia rusă din Ucraina, depășind pentru prima dată 60%, conform unui sondaj de opinie. Dintre cei chestionați, 62% se declară în favoarea aderării la Alianța Nord-Atlantică, în timp ce numai 16% se opun, iar 21% sunt indeciși.

Și în Suedia este o situație similară. Sondajele arată că mare parte din populația Suediei este de acord cu alăturarea țării la NATO. Astfel, în Suedia, războiul din Ucraina a provocat un salt spectaculos în favoarea aderării, cu aproape 50% din populație pronunțându-se pentru alăturarea la NATO, potrivit mai multor sondaje apărute de la începutul lunii martie. Procentul celor care se opun a scăzut la 25-30%.

Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniune Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern.

Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări scandinave ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.