Exercițiile, cunoscute sub numele de Ulchi Freedom Shield, sunt văzute ca un semn al determinării aliaților de a restabili antrenamentele pe scară largă, după ce au anulat unele exerciții regulate și le-au redus pe altele din cauza pandemiei Covid-19 și pentru a facilita discuțiile pe tema denuclearizării.

Detaliile operațiunii nu au fost făcute publice, dar exercițiile anterioare au implicat zeci de mii de soldați și un număr mare de avioane de luptă și tancuri. Se pare că acestea vor include simularea unor atacuri comune, întăriri ale frontului cu arme și combustibil și îndepărtarea armelor de distrugere în masă.

Cele două armate au transmis, într-o declarație comună, că exercițiile sunt un răspuns la „creșterea volumului și a amplorii testelor de rachete [nord-coreene]” din ultimul an.

Exercițiile, care se vor încheia la 1 septembrie, au început pe fondul unei retorici tot mai ostile din partea Nordului, transmite caleaeuropeana.ro.

Noul președinte al Coreei de Sud, Yoon Suk-yeol, și-a preluat mandatul în luna mai, promițând o abordare mai dură față de provocările nord-coreene, care ar include „normalizarea” exercițiilor militare și consolidarea apărării țării sale împotriva Nordului.

Reluarea exercițiilor sugerează că Coreea de Sud și SUA, care au 28.500 de soldați în această țară, au revenit la demonstrații puternice ale puterii lor militare combinate în urma reluării testelor balistice ale Coreei de Nord.

„Semnificația acestui exercițiu comun este reconstruirea alianței dintre Coreea de Sud și SUA și consolidarea posturii de apărare combinată prin normalizarea … exercițiilor combinate și a antrenamentelor pe teren”, a declarat ministrul sud-coreean al apărării.

În timp ce aliații insistă asupra faptului că exercițiile pe teren sunt concepute pentru a-și planifica răspunsul la un atac nord-coreean, Pyongyang le condamnă în mod obișnuit ca fiind o repetiție pentru o invazie, iar în trecut a răspuns cu lansări de rachete.

Recent, acesta a avertizat cu privire la „represalii mortale” împotriva Sudului, pe care l-a acuzat de izbucnirea Covid-19, în timp ce Kim Yo-jong, sora influentă a lui Kim Jong-un, a respins săptămâna trecută oferta președintelui sud-coreean Yoon Suk-yeol de ajutor economic în schimbul denuclearizării ca fiind „absurdă”, avertizând că Nordul nu va „negocia niciodată” descurajarea sa nucleară în schimbul ajutorului.

Kim Jong-un, care până de curând pare să se fi concentrat pe limitarea epidemiei de coronavirus, a declarat că țara sa este „pregătită să își mobilizeze” capacitatea nucleară în orice război cu SUA și Coreea de Nord, deși regimul a insistat întotdeauna că armele sale nucleare sunt un factor de descurajare împotriva unor State Unite „ostile”.

Exercițiile din 2019 au fost anulate după primul summit al lui Donald Trump cu liderul nord-coreean, Kim Jong-un, în Singapore, anul precedent. Concesia surpriză a lui Trump a fost văzută ca o încercare de a-l convinge pe Kim să renunțe la programul său de înarmare nucleară, pe fondul unor eforturi diplomatice intense conduse de președintele de atunci și de omologul său sud-coreean, Moon Jae-in.

Patru ani mai târziu, Washington-ul și Seul-ul nu au nimic substanțial de arătat în urma eforturilor lor diplomatice. Nordul a reluat testele cu rachete – inclusiv prima lansare a unei rachete balistice intercontinentale la distanța maximă din 2017 – și se speculează că se pregătește să efectueze ceea ce ar fi cel de-al șaptelea test nuclear al său.

În context, SUA au declarat că vor lua în considerare desfășurarea de mijloace strategice – care ar putea include, teoretic, arme nucleare tactice – dacă Nordul testează un dispozitiv nuclear.