Prin lărgirea ariei geografice dar și includerea unor categorii noi de infracțiuni în raza de acțiune a legislației anti-corupție, Președintele Obama astfel a obligat Departamentul Apărării și alte structuri responsabile de apărare și securitate să ia în calcul prevederile Legii Magnițki atunci când investighează dosare legate de tratamentul inuman și degradant, oferirea și/sau acceptarea de mită, delapidare de fonduri, tortură și execuții extrajudiciare, scrie Reuters, citat de Mold-street.

Persoanele găsite vinovate de aceste infracțiuni vor suporta o serie de consecințe legale – printre acestea fiind refuzul de a primi o viză americană, blocarea conturilor bancare în SUA și confiscarea averilor pe teritoriile sub jurisdicția americană.

Decizia SUA de a extinde aplicabilitatea Legii Magnițki la nivel global este un îndemn al Guvernului de la Washington pentru statele lumii să urmeze acest exemplu, consideră directorul executiv al IDIS ”Viitorul” Igor Munteanu, fost ambasador al Republicii Moldova în SUA. „Legea respectivă nu are scopul de a substitui jurisdicția altor state naționale suverane, ci de a stimula un angajament internațional de condamnare a abuzurilor și violenței contra activiștilor civili și de tragere la răspundere a celor vinovați, a precizat diplomatul.

În opinia fostului ambasador al Republicii Moldova în SUA, Igor Munteanu, decretul liderului de la Casa Albă i-ar putea afecta și pe unii oficiali de la Chișinău, după ce investigațiile independente au scos la iveală tranzacții de zeci de miliarde prin băncile din RM, cu implicarea unor grupuri de judecători, procurori și patronii lor politici, care justifică astfel plasarea Republicii Moldova alături de Rusia în aceiași lege.

O lege similară a adoptat și Estonia. Proiecte de lege similare sunt în proces de examinare în Marea Britanie și Canada. Deocamdată niciun stat-membru a Zonei Schengen nu a urmat gestul, în pofida faptului că Parlamentul European a recomandat acest lucru printr-o rezoluție.