Deținutul Corey Johnson, un afro-american de 52 de ani, a primit injecția letală cu pentobarbital, legat de o targă în camera de execuție a închisorii din Terre Haute, statul Indiana.

Curtea Supremă, cu majoritate conservatoare, respinsese în cursul zilei decizia unei instanțe inferioare de amânare a ultimelor două execuții federale programate sub administrația Trump, pentru a le permite celor doi condamnați să se refacă după COVID-19.

Corey Johnson a fost condamnat pentru participare la uciderea a șapte persoane în Richmond, Virginia, în 1992. El făcea parte dintr-o bandă de trafic de droguri care a omorât zece persoane, în majoritate rivali. Avocații săi spun că bărbatul avea o dizabilitate intelectuală, ceea ce înseamnă că execuția sa ar fi neconstituțională.

Potrivit avocaților, scorul IQ de 77 care a fost prezentat la procesul din 1997 era incorect, coeficientul de inteligență real al lui Johnson fiind chiar mai scăzut, în intervalul 70-75 pe care tribunalele îl folosesc pentru a stabili acest tip de dizabilitate.

Vineri este programată să aibă loc execuția lui Dustin Higgs, un afro-american de 48 de ani, condamnat pentru că a ordonat răpirea și uciderea a trei tinere în apropiere de Washington, în 1996.

Johnson și Higgs contractaseră COVID-19 în decembrie, iar o judecătoare decisese marți ca execuțiile lor să fie amânate cel puțin până la 16 martie.

Plămânii nefiind în totalitate refăcuți, injecția cu pentobarbital riscă să le provoace condamnaților o suferință interzisă de Constituție, care interzice 'pedepsele crude', a considerat judecătoarea.

O Curte de Apel sesizată de Departamentul Justiției a anulat însă această decizie miercuri, cazul ajungând ulterior la Curtea Supremă.

Aceasta, profund remaniată de Donald Trump și din care fac parte acum șase judecători conservatori din nouă, a acordat în mod sistematic în ultimele luni undă verde administrației republicane în dosarele de pedeapsă capitală.

Președintele republican, un susținător deschis al pedepsei cu moartea, la fel ca alegătorii săi cei mai conservatori, a ignorat toate cererile de clemență care i-au fost adresate de condamnați.

În contracurent cu statele federale care au suspendat execuțiile de la începutul pandemiei pentru a scădea riscurile de propagare a virusului, administrația sa a reluat în iulie, după 17 ani de pauză, execuțiile federale, care s-au succedat într-un ritm nemaiîntâlnit.

Unsprezece americani au primit injecția letală în închisoarea de la Terre Haute, unde, pentru prima oară în aproape 70 de ani, o femeie a fost executată marți, în pofida dubiilor privind sănătatea sa mintală.

Președintele ales Joe Biden, care va depune jurământul miercuri, se opune pedepsei cu moartea și a promis să lucreze cu Congresul pentru a încerca abolirea acesteia la nivel federal.

Parlamentari democrați au introdus luni un proiect de lege în acest sens. Având în vedere că partidul lor a preluat din nou controlul în Senat, propunerea ar putea fi adoptată.

Eforturile administrației republicane de a proceda la execuții într-o perioadă atât de apropiată de transferul de putere au suscitat critici vii din partea apărătorilor drepturilor omului.

'Vineri ar fi fost a 92-a aniversare a tatălui meu și nimic nu dezonorează atât de mult moștenirea sa precum aceste execuții, dacă vor avea loc', a scris în Washington Post Martin Luther King III, fiul liderului mișcării pentru drepturi civile asasinat în 1968.

'Prea multe vieți afro-americane s-au pierdut anul trecut din cauza violențelor poliției și a pandemiei', a notat el, subliniind puternicele disparități rasiale de pe culoarele morții din închisorile federale, unde peste jumătate dintre deținuți sunt persoane de culoare. 'Guvernul federal nu trebuie să ia, inutil, două vieți afro-americane în plus', a mai pledat Martin Luther King III.