Coaliția a fost creată în 2014 la inițiativa Washingtonului în urma ascensiunii grupării jihadiste Stat Islamic (SI) și a cuceririi de către aceasta a unor vaste teritorii în Siria și Irak.

La coaliție participă mai multe state, printre care Franța și Marea Britanie.

Coaliția intervine prin raiduri aeriene și cu forțe speciale la sol în sprijinul combatanților locali care luptă împotriva SI.

La 19 decembrie, Donald Trump a justificat anunțul de retragere a celor 2.000 de militari americani prin faptul că SI a fost înfrânt, chiar dacă gruparea continuă să controleze câteva zone din estul Siriei.

Coaliția 'a început procesul de retragere (...) din Siria', a declarat vineri pentru AFP purtătorul său de cuvânt, colonelul Sean Ryan.

'Din rațiuni de securitate operațională, nu vom discuta despre termene, locuri sau mișcări de trupe', a indicat el.

Joi seară, '150 de militari americani s-au retras de la baza militară Rmeilan din provincia Hassake', în estul Siriei, a precizat directorului Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), Rami Abdel Rahmane.

'Este vorba despre prima retragere de acest fel a forțelor americane după anunțul președintelui american', a menționat directorul OSDO, relatând de asemenea despre plecarea 'a aproximativ 10 vehicule blindate și echipamente grele'.

Un responsabil din cadrul Pentagonului a confirmat mai devreme pentru AFP că au fost retrase echipamente din Siria.

Debutul retragerii coincide cu turneul efectuat în Orientul Mijlociu de secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo. Acesta a dat asigurări joi, de la Cairo, că dezangajarea militară va avea loc în pofida nemulțumirii multora dintre aliații Washingtonului.

În ultimele zile, administrația americană și-a multiplicat mesajele pentru a încerca să șteargă impresia inițială a unei plecări precipitate.

Duminică, consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, John Bolton, a legat această retragere de o înfrângere definitivă a SI, dar și de obținerea de garanții privind securitatea combatanților kurzi, care au luptat alături de americani împotriva jihadiștilor.

Principala miliție kurdă din Siria, Unitățile de protecție a poporului (YPG), coloana vertebrală a luptei la sol împotriva jihadiștilor, este amenințată de o posibilă ofensivă a Turciei, care îi consideră 'teroriști' pe luptătorii săi, pentru legături presupuse cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

Declarațiile lui Bolton au fost percepute drept o dare înapoi în privința calendarului de retragere, Turcia calificându-le ca 'inacceptabile'.

O plecare precipitată a SUA ar risca să slăbească YPG și să întărească SI, avertizează adversarii deciziei lui Trump, inclusiv din rândul republicanilor.

Există și temeri că această plecare va lăsa drum liber Iranului, aliat al regimului lui Bashar al-Assad și inamic al Washingtonului, pentru a-și extinde influența în Siria și a constitui o amenințare pentru Israel.

În urma multiplelor ofensive, teritoriul ocupat de Si în Siria s-a restrâns la un bastion în estul țării, unde jihadiștii sunt atacați de Forțele Democratice Siriene (FDS), coaliție arabo-kurdă dominată de YPG și sprijinită de coaliția internațională.

SI mai este prezent în sectorul de deșert sirian care se întinde din centrul țării până în provincia estică Deir Ezzor, și unde se înregistrează ciocniri sporadice între jihadiști și forțele regimului lui Bashar al-Assad.

Potrivit unor analiști, anunțul retragerii americane are deja consecințe. 'Răul a fost făcut. Pe teren, anunțul de retragere este ca și cum (trupele) ar fi plecat deja', consideră Fabrice Balanche, de la Universitatea din Lyon și expert în problema Siriei.

Conflictul din Siria a început în 2011 după reprimarea de către regim a manifestațiilor prodemocrație. El a sporit în complexitate de-a lungul anilor prin implicarea unor grupări jihadiste și a unor puteri străine, soldându-se până acum cu peste 360.000 de morți și milioane de refugiați.