Aceasta este concluzia unui studiu de evaluare a coridoarelor comerciale din Republica Moldova elaborat de Programul USAID pentru Reforme Structurale în Moldova, program finanțat de SUA.

Potrivit studiului, prin vămile Leușeni-Albița și Sculeni trec peste o treime din mărfurile exportate și importate cu transport auto sau circa 35% din total. Celorlalte 33 de puncte de trecere, încă patru cu România și 29 cu Ucraina, le revin 65% din volumul de mărfuri.

Traversarea frontierei moldo-ro­mâne este o problemă serioasă în special pentru două categorii de exporturi moldovenești: fructele ușor perisabile și produsele industriei auto­motive, care trebuie livrate în termeni exacți co­manditarului, iar întârzierea se pena­lizează.

Din cauza traversării anevoioase a frontierei moldo-române au de suferit exporturile moldovenești în România, dar și în Uniunea Europeană în general. Deși spre UE au ajuns anul trecut aproape 66% din exporturile moldo­venești, iar în România – aproape 25%, procedurile de vămuire a mărfii de la frontiera moldo-română sunt extrem de lente, fapt ce a împiedicat o dezvoltare și mai dinamică a comerțului Moldovei cu România și Moldovei cu UE în general.

Serviciului Vamal de la Chișinău spune că problema nu poate fi soluționată din cauza părții române, care nu a răspuns până în prezent la mai multe apeluri ale părții moldovenești de a simplifica traficul transfrontalier de mărfuri.

„Serviciul Vamal al RM multiplu a solicitat părții românești soluționarea problemei. Se poate interveni cu efectuarea controlului comun la frontieră, similar procedurilor aplicare la punctele de trecere cu Ucraina, cu utilizarea infrastructurii de care dispunem noi, fără investiții în aceasta din partea română. Este necesară doar o sincronizare a numărului angajaților antrenați în procesare“, spune Iurie Ceban, directorul adjunct al Serviciului Vamal al Republicii Moldova.

De pe urma funcționării lente a vămilor moldo-române are de pierdut și portul Constanța. Deși, potrivit studiului, acesta este cel mai eficient port din proximitatea Republicii Moldova, din cauza termenelor mai mari necesare pentru a aduce marfa până aici, exportatorii aleg alte porturi.

Porturile ucrainene din Odesa și Cernomorsk (într-o măsură mai mică) gestionează cea mai mare parte a comerțului cu containere din Moldova, precum și o parte semnificativă a mărfurilor în vrac.

Prețurile pentru transportul cu camioane pentru exportatorii moldoveni sunt estimate la 0,08 dolari pentru o tonă/km până la Portul Liber Internațional Giurgiulești, 0,1 dolari până la porturile din Ucraina (Odessa și Iliciovsk) și 0,07 dolari până la Constanța.

Însă, așa cum Constanța se află mai departe, prețul per tonă metrică este mai mare: până în Constanța acesta este de 36 dolari/tonă comparativ cu 18 dolari/tonă pentru destinația Giurgiulești și 20 dolari/tonă pentru destinația spre Odessa.

Transportul de containere spre Constanța este iarăși mai scump decât prețurile generale de transport.

Aparent acest fapt se datorează comisioanelor de garanție pentru containere impuse de companiile de transport maritim.

Potrivit interviurilor cu exportatorii, în cazul portului Constanța această plată poate echivala cu 200-300 euro per călătorie, fapt ce ridică costurile de transport cu aproape 30%-40%.

Anul trecut, din Republica Moldova au ajuns la Constanța, pe cale terestră, doar 250 de containere cu mărfuri. Alte 6.420 au ajuns pe calea apei, prin portul Giurgiulești. De cealaltă parte, în Odessa au ajuns 9.343 containere.

În medie, de regulă un transport până în Odessa costă 450-600 de dolari și ajunge pe navă în 2-3 zile. Un transport către Constanța pe cale auto costă 1.250-1.500 de dolari (inclusiv 300 de euro garanția pentru container) și ajunge pe navă în 3-5 zile. Și asta, din cauza că procedurile în vamă durează între 24 și 74 de ore. Pe de altă parte, operativitatea portului Constanța este cea mai înaltă, iar costurile pentru terminal – cele mai mici.  

De asemenea, drumul din Chișinău spre București și alte destinații din România durează, de regulă, două zile. Drumul spre Europa de Vest durează, de obicei, 3-5 zile, în funcție de întârzierile la hotar, la Leușeni sau Sculeni. Timpul de transport spre Turcia este similar.

Transportul spre destinațiile din nord și est durează 2-4 zile, în funcție de perioada de timp petrecută la hotarul cu Ucraina și de destinație. Timpul pentru transportul spre Kazahstan durează, la moment, 5-8 zile. Transportul către Rusia și destinațiile dincolo de Rusia necesită efectuarea unui ocol prin Belarus, deoarece segmentul obișnuit ucrainean către Rusia este pentru moment închis. În general, destinațiile spre est necesită ocolirea regiunii transnistrene ale R. Moldova.

Începând cu anul 2000 și până în 2016 importurile în R. Moldova au crescut în medie cu 13% iar exporturile - cu 18% pe an. În 2017, potrivit Biroului Național de Statistică, ritmul s-a accelerat și mai mult: Exporturile au sporit cu 18,6% iar importurile cu mai mult de 20%. Totuși, rezultatele ar putea fi și mai bune dacă n-ar exista deficiențele ce țin de vamă și eficiența coridoarelor comerciale.

Potrivit lui Douglas Muir, directorul Programului USAID pentru Reforme Structurale în Moldova, în anul 2017 aceasta a ocupat locul 111 din 137 de țări în ratingul calității infrastructurii de transport, publicat de Forumul Economic Mondial. Infrastructura drumurilor, a obținut 2,5 din 7 puncte, plasând Moldova pe locul 132 din 136 de țări în anul 2016 și pe locul 128 din 137 de țări în 2017.

Sursa: m.zf.ro