Cercetarea evidențiază necesitatea creșterii conștientizării și adoptării unor practici sigure în mediul online pentru a asigura securitatea cibernetică a Republicii Moldova.

UTILIZAREA INTERNETULUI ȘI COMPORTAMENTUL ONLINE

Smartphone-urile devin cele mai răspândite dispozitive personale și sunt deținute de 91% dintre respondenți. Pe locul doi se regăsesc, cu 61% se regăsesc televizoarele smart.

De cealaltă parte, 9% au declarat că nu au un smartphone. În mare parte, este vorba de persoane în vârstă (55-64 de ani), care sunt pensionari, locuiesc în zonele rurale și au un venit scăzut. Principala cauză de ce nu își cumpără un smartphone o reprezintă costul ridicat (49%). În plus, 87% din populația chestionată nici intenționează să-și achiziționeze un smartphone în viitorul apropiat.

Top 3 activități online menționate de respondenți, în care se angajează de cel puțin 2-3 ori pe săptămână sunt apelurile telefonice (94%), social media (87%) și chaturi online cu prietenii și rudele (89%). Aproape jumătate își folosesc smartphone-ul pentru sarcini legate de muncă (48%).

În ceea ce privește utilizarea internetului, majoritatea alocă între 2 și 5 ore din timpul lor zilnic pentru activități online. Datele mobile sunt principala metodă de acces la internet, fiind urmate de rețelele publice Wi-Fi cu parolă și fără parolă.

CONFIDENȚIALITATEA TELEFOANELOR MOBILE

Majoritatea respondenților acordă prioritate confidențialității telefonului mobil prin nedezvăluirea informațiilor de acces. În ceea ce privește securitatea online, abordarea cea mai comună este utilizarea mai multor parole pentru diferite conturi. De cealaltă parte, unii utilizatori continuă să folosească, în mod constant, aceeași parolă pretutindeni.

Majoritatea participanților, 60% susțin că știu ce înseamnă o parolă puternică. În timp ce 22% dintre persoane susțin că utilizează parole unice și diferite pentru diverse servicii online, alte 39% optează pentru utilizarea mai multor parole pentru conturile lor. Alți 33% au raportat că utilizează aceeași parolă peste tot, iar 19% își schimbă parola o dată pe an, în timp ce alții 14% dintre respondenți o fac de mai multe ori pe an. 42% dintre participanți au recunoscut că nu își schimbă niciodată parolele.

Jumătate dintre cei chestionați (50%) spun că mențin confidențialitatea telefoanelor mobile printr-o parolă sau un cod PIN, în timp ce 33% au menționat că cineva le cunoaște aceste informații de acces. De cealaltă parte, 14% au raportat că telefoanele lor pot fi folosite fără nicio parolă sau cod PIN.

ACTUALIZĂRI DE SOFTWARE

27% din respondenți aleg să își facă actualizările automate. 8% fac actualizările o dată pe săptămână, în timp ce 18% o fac lunar. Pe de altă parte, 27% dintre participanți fac actualizările mai puțin frecvent, iar 17% au raportat că nu își actualizează deloc software-ul sau aplicațiile.

76% dintre respondenți au software de securitate sau programe antivirus instalate pe computerele lor. 21% au raportat că nu au astfel de măsuri de securitate.

CUNOȘTINȚE DESPRE CRIMINALITATEA CIBERNETICĂ

51% dintre respondenți sunt familiarizați cu termenul de „crimă cibernetică”. Cu toate acestea, 48% au raportat că nu știu ce înseamnă acest termen.

Cel mai popular termen este „furtul de identitate”, au susținut 53% dintre respondenți. În schimb noțiunile de „cyberbullying”; „phishing” și „ransomware” sunt mai puțin înțelese.

Cert este că o parte mai mare a respondenților crede că oricine poate deveni victimă a amenințărilor online. 77% cred că oricine poate deveni victima fraudei online, a atacurilor cibernetice sau a infractorilor cibernetici. În schimb, 21% sunt de părere că este puțin probabil ca ei să cadă în plasa escrocilor online. În general, majoritatea respondenților nu au avut experiențe directe sau cunoscute cu diverse amenințări cibernetice în ultimele 24 de luni. Cu toate acestea, patru din zece participanți (42%) au primit un mesaj sau un apel de phishing.

O majoritate covârșitoare, 89% consideră securitatea cibernetică foarte sau destul de importantă pentru Republica Moldova ca țară.

COMPETENȚA MEDIATICĂ

73% cred că propaganda și dezinformarea sunt prezente într-o mare măsură în conținutul postat pe rețelele de socializare. Alți 18% le percep într-o proporție mai mică. Un sfert (24%) dintre cei intervievați susțin că știu destul de bine ce înseamnă termenul de „război hibrid”.

Chiar dacă respondenții mai tineri par să fie mai informați despre fraudele online, ei sunt și cei care au tendința de a distribui articole false fără a le cunoaște conținutul. 25% dintre participanți care cred că manipularea este prezentă pe rețelele de socializare recunosc că au distribuit un articol fals.

Studiul integral "Conștientizarea Siguranței Online în Republica Moldova" pot fi accesat aici: https://ega.ee/project/moldova-cybersecurity-rapid-assistance/?fbclid=IwAR1X9yaNtNn24OIV3l4g9CAnxwTwlUDq3xHSUQjqIwlYp23_DfF8gfuECZI

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1151 de respondenți cu vârste cuprinse între 16 și 64 de ani. Datele au fost colectate în perioada 30 noiembrie - 29 decembrie 2023, acoperind 12 grupuri de zone urbane și rurale. Cercetarea a fost efectuată de Magenta Consulting la comanda Academiei de Guvernare Electronică din Estonia (E-Governance Academy - www.ega.ee), finanțat de Uniunea Europeană în cadrul proiectului „Moldova Cybersecurity Rapid Assistance”.