STUDIU | Reacția autorităților la investigațiile jurnalistice pe teme de integritate

  • 05 Mai 13:49
STUDIU | Reacția autorităților la investigațiile jurnalistice pe teme de integritate

Din 19 investigații jurnalistice pe teme de integritate publicate în perioada august 2019 - decembrie 2020, la toate a existat o reacție din partea autorităților. La momentul actual, din cele 19 controale inițiate, 10 se află în derulare, 3 – la etapa de verificare prealabilă, iar în 3 cazuri au fost emise decizii de sancționare. Alte două sesizări din oficiu inițiate de ANI au fost respinse de Inspectoratul de Integritate, iar într-un caz, ANI a efectuat controlul înainte de investigație și a emis un act de constatare prin care a constatat lipsa abaterilor de la lege. Constatările se regăsesc în studiul: „Reacția autorităților la investigațiile jurnalistice pe teme de integritate și corupție”, realizat de jurnaliștii Viorica Zaharia și Victor Moșneag și prezentat în cadrul unui eveniment găzduit de Asociația Presei Independente (API) și Transparency International Moldova, transmite IPN.

Viorica Zaharia a menționat că datele arată că niciuna dintre persoanele vizate în investigațiile jurnalistice monitorizate, presupuse că ar avea probleme de integritate, nu au fost avansate în funcții. O singură persoană a fost demisă din motive ce au legătură cu faptele descrise în investigație, o persoană și-a depus demisia din motive ce nu au legătură cu investigația, iar o a treia persoană – Igor Dodon, a plecat din funcție, deoarece nu a mai fost ales. Ceilalți subiecți vizați în cele 19 investigații monitorizate au rămas în funcțiile deținute. Potrivit autoarei, raportat la cele două studii precedente, realizate în 2017 și 2019, în care a fost documentată reacția autorităților la investigațiile jurnalistice, prezentul studiu arată o reacție mai activă a autorităților decât la investigațiile monitorizate în perioada ianuarie 2014 – iulie 2019. În ce privește demisiile, în studiile precedente au fost documentate 3 și, respectiv, zero demisii ca urmare a faptelor descrise, în prezentul studiu fiind documentată o singură demisie. De asemenea, în prezentul studiu se atestă o lipsă a cazurilor de promovare în funcții în pofida problemelor de integritate semnalate de presă, în timp ce în studiile precedente numărul cazurilor de promovare era relativ mare.

Viorica Zaharia a concluzionat faptul că toate cele 19 investigații monitorizate au fost urmate de o reacție, fie a ANI, fie a altor instituții de stat, acesta fiind un rezultat care se înregistrează pentru prima dată de când se realizează studiile de documentare a reacției autorităților publice. Întrucât cea mai mare parte a controalelor sunt în derulare, deocamdată nu poate fi analizată eficiența acestora. Numărul mic de cazuri în care reacția a venit din partea altor autorități decât a ANI poate fi explicat prin faptul că majoritatea faptelor descrise în investigațiile monitorizate au vizat averi și conflicte de interese. Trei dintre persoanele vizate în investigațiile monitorizate au ajuns, pe durata monitorizării, subiecți ai cauzelor penale. Rezultatele continuă să indice asupra unui anumit grad de toleranță a instituțiilor ale căror angajați sunt vizați în investigațiile jurnalistice ca având probleme de integritate. Deși, față de studiile anterioare, nu au fost documentate cazuri de promovare în funcții a persoanelor cu presupuse probleme de integritate, totuși, indicatorii arată o singură demisie, pe motive care includ și faptele descrise în investigație.

Autorii recomandă instituțiilor statului să acorde o mai mare atenție investigațiilor jurnalistice care vizează conflicte de interese, concursuri de achiziții cu participanți din anturajul funcționarilor, averi a căror valoare depășește veniturile declarate, pentru a le investiga. Atunci când instituțiile statului se autosesizează și pornesc controale în urma materialelor jurnalistice, ar trebui să anunțe public despre acest fapt, dar și despre rezultatele acestor controale. De rând cu angajamentele pe care le au de a asigura transparența în activitatea lor, inclusiv la angajarea și promovarea persoanelor în funcții, instituțiile ar trebui să manifeste și să comunice societății un interes real de a avea persoane integre, în special, în funcții de conducere. La promovarea angajaților sau la reconfirmarea în funcții, conducătorii de instituții ar trebui să ia în calcul informațiile documentate de jurnaliști și cele din actele de control întocmite în urma publicării investigațiilor jurnalistice.

Autorii recomandă partidelor ca la întocmirea listelor pentru scrutinele locale sau parlamentare, să ia în calcul informațiile ce vizează integritatea candidaților, descoperite și documentate de jurnaliștii de investigație. Partidele mai sunt îndemnate să procedeze la fel și atunci când acordă sprijin politic membrilor structurilor guvernamentale. În cazurile în care, în timp ce aceștia își exercită funcțiile, apar investigații jurnalistice bine documentate care probează lipsa lor de integritate, să le retragă sprijinul politic.

 

Tags

Alte Noutati

LIVE
Meteo Chișinău
13,24
Cer acoperit de nori
Umiditate:91 %
Vint:6,4 m/s
Wed
14
Thu
12
Fri
13
Sat
16
Sun
18

Curs oficial BNM 19 Mai 2021

MDL RATĂ TREND
EUR 21.6854 0.0790
USD 17.7619 0.0045
RON 4.4010 0.0152
UAH 0.6477 0.0030
RUB 0.2410 0.0012
Arhivă Radio Chișinău