Referitor la R.Moldova, experții susțin că prezența  militară  rusă  influențează  decisiv  deciziile  instituțiilor  și  a  grupurilor  de  persoane,  ce nemijlocit conduc structurile locale, adică cele ce încalcă drepturile omului în regiunea transnistreană (presupusul control asupra ”puterilor publice”).

În limbajul CtEDO acest tip de control corespunde modelului personal de control asupra unui teritoriu. Astfel în cauza Al-Skeini v. Marea Britanie, Curtea a păstrat atât principii de competență personală, cât și  teritorială  prin  instituirea  noțiunii  de  „puteri  publice”  care  au  fost  exercitate  de  stat  în  mod extraterritorial.

De asemenea, Curtea a susținut legătura clară stabilită între o persoană și guvernul pârât dacă acesta din urmă își exercită competențele în cadrul agenților lor. Deci, prezența militară poate implica exercitarea „puterilor publice”. Folosirea ilegală a prezenței militare în regiune are drept scop  asigurarea  controlului  asupra  ”puterilor  publice”,  ce  gestionează  activitatea  instituțiilor  din subordine, sau cu alte cuvinte ale ”statului paralel”.

Cercetarea  actelor  publice  locale  arată că o subordonare între armata rusă și structurile care ar administra  și controla  Transnistria a existat  din  start și  aceasta  continuă,  existând  numeroase  circumstanțe  ce demonstrează afirmația. O acțiune relevantă în acest sens, potrivit autorilor studiului, este calificarea drept infracțiune a „negării rolului Misiunii de pacificare a Federației Ruse în Transnistria”. „Norma respectivă prevede posibilitatea aplicării unei sancțiuni penale pentru orice acțiune sau declarație ce exprimă lipsa evidentă de respect față de Misiunea de pacificare a Federației Ruse în ”RMN” și care vizează denaturarea rolului pozitiv al acestei misiuni sau afectează cumva meritele Federației Ruse în menținerea păcii. Astfel această normă pe lângă faptul că reprezintă o sfidare a libertății de exprimare, impune o singură ideologie. Astfel administrația regiunii recunoaște rolul vital al armatei ruse în crearea șimenținerea enclavei separatiste și o transformă în ideologie. Situația  de  fapt  relevă  existența  intereselor  Federației  Ruse,  de  ordin  geopolitic  și  de  securitate proprie,  extinderea  și  menținerea  sferei  de  influență,  plus  poziționarea  strategică  a  forțelor  sale armate”, subliniază experții.

Totodată, în opinia autorilor studiului, devine cel puțin foarte straniu ca pentru un teritoriu, în care administrația de facto pretinde că peste 95% din populație dorește anexarea  la Federația  Rusă,  să  existe  norme  penale  care  să  condamne  prezența  militară  rusă  în  regiune.  Or, administrația  secesionistă  a  pregătit  aceste  modificări  special  pentru  cei  din  afara  regiunii  ca mecanism de control și presiune, ori în teritoriul controlat situația reală este diferită de cea la care se fac declarațiile, fiind și voci ce scot la iveală anumite ilegalități ale armatei ruse.

Regiunea transnistreană a Republicii Moldova, în ultimii 27 de ani este un beneficiar constant al resurselor și fondurilor rusești. Totodată, la rândul său, populația regiunii reprezintă și o resursă pentru Statul rus. Spre exemplu, Federația Rusă a oferit generos cetățenia sa, iar acum tinerii cu vârsta de înrolare pot fi înrolați în armata rusă, concomitent cu înrolarea forțată în structurile militarizate ale regiunii. Monitorizarea acestor aspecte importante pentru securitatea regională nu este posibilă sub nici o formă. Astfel, astăzi este practic imposibil să delimităm clar cine și de unde sunt militarii structurilor paramilitare și ai celor rusești, deoarece gradul de integrare a acestora este foarte mare. Aceste  structuri  militare  pe  lângă  faptul  că  reprezintă  o  amenințare  a  securității  naționale,  mai reprezintă și o amenințare regională. În acest sens putem menționa faptul că analizând Legea RM privind prevenirea și combaterea terorismului, Comisia de la Veneția a întrebat dacă noțiunea de activitate  teroristă  acoperă  și  regiunea  transnistreană,  ori  administrația  secesionistă,  inclusiv structurile militarizate susținute de armata rusă ar putea fi tratate drept formațiuni teroriste.

„Astfel,  în  contextul protecției  drepturilor  omului,  inclusiv  ale  persoanelor  înrolate,  nu  putem  decât să  afirmăm  că respectarea acestora trebuie asumată de către Federația Rusă. În susținerea afirmațiilor vin probele disponibile în spațiul public. De exemplu exercițiile militare ale GOTR continuă cu regularitate în pofida criticilor autorităților constituționale moldovenești. Începând din martie 2018, acestea deja sunt anunțate pe pagina web a Statului Major al Districtului Militar Vest al Federației Ruse,95în timp ce militarii ruși din cadrul GOTR continuă să promoveze și să implice populația regiunii înactivități cu caracter militar. Un exemplu ar fi deschiderea în iulie 2018, a primei tabere militar-patriotice ”Steaua Roșie” pentru copii ce vor studia discipline militare. În  perioada  august -octombrie  2018,  GOTR împreună  cu  forțele  paramilitare  transnistrene  au  desfășurat  exerciții  militare  de  amploare  în regiunea  transnistreană. Acestea  fiind  doar  câteva  exemple  de  acest  gen,  ce  demonstrează  o activitate ilegală, fără precedent și deschisă a militarilor ruși în acest teritoriu al R.Moldova.  Este evident că aceste acțiuni sunt contrare angajamentelor asumate de Federația Rusă, dar și cu statutul său de mediator și stat-garant în cadrul procesului de reglementare a problemei transnistrene”, concluzionează autorii raportului.