Pe lângă inegalitățile monetare, cele mai vulnerabile grupuri (femeile, persoanele cu dizabilități, persoanele în etate) sunt expuse la inegalități sociale în domeniile educației, sănătății, accesului la servicii de calitate, participării. Concluziile se regăsesc în Raportul Național de Dezvoltare Umană 2015/2016, lansat de către PNUD Moldova, transmite IPN.

Expertul economic Dorin Vaculovschi a remarcat că inegalitățile economice duc la frânarea dezvoltării. Studiul denotă că regiunile țării sunt de 4-5 ori mai subdezvoltate decât municipiul Chișinău.

Angajații din municipiul Chișinău se bucură de cele mai mari salarii din Republica Moldova, pe când cei din sud primesc cele mai mici salarii, fapt ce indică o dezvoltare neuniformă a zonelor economice din țară. Cercetarea mai arată că în 2015 populația urbană a avut cheltuieli lunare cu aproximativ 43,5% mai mari decât populația rurală, ceea ce a determinat ca ponderea consumului alimentar în totalul cheltuielilor să fie mult mai mare la sate decât în orașe – 44,8% față de 39,6%.

Deși venitul mediu disponibil al populației a crescut de două ori în perioada 2010-2015, decalajul dintre cei care trăiesc la oraș și sat s-a acutizat. Astfel, diferența dintre venituri urban-rural s-a dublat, de la 23,6% în 2010 la aproape 42% în 2015. Aceste inegalități sunt amplificate și de accesul limitat la servicii comunale de calitate în localitățile rurale. În lipsa unei creșteri economice resimțite de locuitorii satelor, doar remitențele sunt cele care asigură consumul.

Cercetarea mai arată că unul dintre cele mai vulnerabile grupuri sunt pensionarii. Rata sărăciei în gospodăriile casnice conduse de pensionari a constituit 14,6%, ceea ce este de 1,3 ori mai mult decât media națională. Vulnerabilitatea acestei categorii de persoane este generată de mărimea mică pensiei, care reprezintă principala sursă de venit pentru acest grup de populație.

În opinia experților, reducerea inegalității teritoriale poate fi atinsă prin atragerea investițiilor în dezvoltarea infrastructurii și economiei locale. În acest sens, este importantă valorificarea drepturilor de proprietate pentru a oferi investitorilor potențiali garanțiile necesare că nu își vor pierde proprietatea în care investesc. Acest fapt ar putea garanta stabilitatea unor locuri de muncă și creșterea numărului de contribuabili la fondurile de asigurări sociale.

Cât ține de asigurarea populației în etate cu pensii decente, experții consideră necesare acțiuni de modernizare sau adaptare a sistemului actual de pensii la rigorile economice, sociale și demografice. Potrivit lor, modernizarea sistemului reclamă o soluționare cât mai rapidă a inegalităților din interior, având drept scop creșterea treptată a vârstei de pensionare, egalarea acesteia, dar și a veniturilor dintre bărbați și femei, care în prezent diferă. De asemenea, reformarea sistemului trebuie să includă și măsuri cu privire la îmbătrânirea activă la locul de muncă, ceea ce ține în primul rând de crearea condițiilor legale pentru a facilita accesul persoanelor în etate pe piața muncii.