Astfel, din cele nouă instrumente de verificare a judecătorilor și candidaților la funcția de magistrat, trei practic nu au fost puse în aplicare, potrivit portalului Anticorupție.md.

Este vorba despre activitatea avertizorilor de integritate, declararea comunicării interzise de către judecători și testarea la poligraf. Provoacă îngrijorări și modul în care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) ignoră în cele mai multe cazuri avizele negative ale SIS despre integritatea unor magistrați sau candidați la funcția de judecător.

Din toate aceste instrumente, doar trei au înregistrat un scor bun: declararea cadourilor, funcționarea liniilor anticorupție și repartizarea aleatorie a dosarelor.

Mai multe observații experții au avut vizavi de verificările făcute de SIS și avizele date de instituție despre integritatea unor judecători sau candidați la funcția de judecător. Experta CAPC Mariana Kalughin a menționat că în perioada 2012-2016, SIS a inițiat 529 de verificări, dintre care doar 18% s-au finalizat cu aviz negativ referitor la persona verificată. Cele mai multe avize negative, SIS le-a dat în 2013 – 44% din total, iar în 2016 – doar 9%. Este îngrijorător, în opinia juristei, faptul că doar într-un procent din cazuri CSM a ținut cont de avizele negative ale SIS, iar deciziile adoptate s-au referit la incompatibilitatea candidaților.

„Asta înseamnă că în 17% din cazuri CSM a luat decizii pozitive în pofida avizului negativ al SIS. Față de aceste cazuri și-au exprimat îngrijorare și partenerii externi ai Republicii Moldova. Este clar, cadrul legislativ trebuie îmbunătățit. Venim cu recomandări să fie sancționate cazurile de neinițiere a verificărilor și să fie aplicate sancțiuni pentru numirile în funcție a persoanelor neverificate. Ar fi necesare modificări și la Legea cu privire la statutul judecătorului, cum ar fi suspendarea judecătorului dacă în perioada verificărilor se constată încălcări prea grave sau chiar eliberarea acestuia. Trebuie să fie monitorizate și cazurile în care propunerile repetate privind numirea în funcție a unor candidați să fie mai bine documentată”, a recomandat Mariana Kalughin.

Experta s-a referit și la argumentul des invocat de membrii CSM că nu au acces la avizele SIS care reprezintă secret de stat. Potrivit sursei, trebuie clarificat accesul membrilor CSM la avizele consultative. „Dacă o autoritate își dorește acces la secret de stat, îl poate obține în șase luni. Sunt cazuri în care este întrecut bunul simț. Când un judecător în privința căruia există semne clare că are probleme mari de integritate, iar el totuși este propus repetat spre promovare/numire, dacă acești factori de risc se reconfirmă ulterior, credem că orice persoană prejudiciată pentru o fracțiune de corupție trebuie să poată să ceară recuperarea acestui prejudiciu statului, iar ulterior statul, prin acțiune de regres, să solicite achitarea prejudiciului de către cei care l-au numit în funcție pe acest judecător”, a mai opinat Kalughin.

Președinta CAPC, Galina Bostan, observă că și declararea cadourilor de către judecători este mai degrabă un instrument anticorupție implementat formal pentru că nu în toate instanțele judecătorești există registre de declarare a cadourilor și nu toți funcționarii cunosc despre necesitatea declarării cadourilor.