Fosforul este un element esențial vieții așa cum o cunoaștem, contribuind la formarea structurilor de bază ale celulelor și a dublei spirale a ADN-ului și ARN-ului.

În urmă cu miliarde de ani, cea mai mare parte a fosforului se găsea în minerale insolubile de pe Pământul ''tânăr''. Însă, unul dintre aceste minerale, numit schreibersit - după naturalistul austriac Carl von Schreibers -, este foarte reactiv și poate furniza fosfor, servind la formarea moleculelor organice.

Cum cea mai mare parte din mineralul schreibersit de pe Pământ provine de la meteoriți, aceștia au fost adesea asociați apariției vieții pe planeta noastră. Însă mineralul schreibersit se găsește în rocile asemănătoare sticlei produse de fulgerele care lovesc anumite soluri bogate în argilă.

O echipă de cercetători americani și britanici a utilizat tehnici avansate de imagistică pentru a analiza cantitatea de rocă produsă de fulgere. Ei au estimat apoi cantitatea de schreibersit care ar fi putut fi produsă în perioadele anterioare și care ar fi susținut apariția vieții pe Pământ, cu aproximativ 3,5 miliarde de ani în urmă.

''Fulgerele de pe Pământul tânăr ar fi putut produce o cantitate semnificativă de fosfor'', a declarat pentru AFP Benjamin Hess, autor principal al studiului și cercetător în cadrul departamentului de științe planetare de la Universitatea Yale din Statele Unite.

Alături de colegii săi, cercetătorul a estimat că fulgerele ar putea produce între 110 și 11.000 de kilograme de fosfor pe an, conform studiului publicat în Nature Communications.

Cu ajutorul simulărilor climei din primele perioade ale Pământului, ei au ajuns la concluzia că fulgerele au depășit meteoriții în ceea ce privește aportul de fosfor, în urmă cu aproximativ 3,5 miliarde de ani. O epocă ce corespunde cu cea a apariției vieții.

Acest lucru nu înseamnă că meteoriții nu au contribuit la apariția vieții, ci că, potrivit lui Hess, ''cu cât sunt mai multe surse, cu atât mai bine''.

Cercetătorul dorește să afle dacă fulgerele ar fi putut produce fosfor și pe alte planete, unde căderile de metoriți au fost evenimente rare.

''Căderile de meteoriți s-au redus cu timpul, în timp ce producția de fulgere, cel puțin pe Pământ, a rămas constantă de-a lungul veacurilor", a adăugat el.