Doar 2% din populație consideră că sunt asigurați economic și își permit luxuri; 10% consideră că nu duc lipsuri și își permit anumite bunuri; 27% se poziționează mai aproape de stratul de mijloc, iar 58% se autoidentifică cu structurile sociale de jos. Specialiștii menționează că rezultatele studiului confirmă, încă o dată, faptul că, în lipsa unei clase de mijloc înstărite, societatea moldovenească rămâne a fi una vulnerabilă și instabilă.

,,Diferențierea, inegalitatea socială; lipsa echității sociale; pauperizarea populației și pierderea încrederii în ziua de mâine; prețuri înalte la produse alimentare și servicii comunale; sărăcia absolută; nivelul scăzut al calității vieții, șomajul; lipsa clasei mijlocii, care ar asigura stabilitate în societate; sistemul de pensionare inechitabil”, sunt aspectele negative pe care le-au menționat 36,9% din respondenți.

Totodată, 79% dintre respondenți apreciază negativ schimbările care s-au produs în reformarea sistemului justiției, 68% – în sfera economică, 65% – în sistemul de pensii, 65% – în sistemul bancar, 64% – în soluționarea conflictului transnistrean.

32% din respondenții au menționat că printre aspectele pozitive care i-au marcat pe parcursul anilor de independență se numără deschiderea hotarelor, semnarea Acordului de Asociere cu UE, introducerea regimului liberalizat de vize. Cele mai pozitive schimbări au fost sesizate în domeniul culturii, în activitatea autorităților publice locale, în educație și politica externă.      

Victor Mocanu, președintele Asociației Sociologilor din Republica Moldova, spune că ceea ce nu permite dezvoltării social economice a țării este lipsa locurilor de muncă pentru ca cetățenii să își poată întreține familiile și să aibă un trai decent, starea rea a drumurilor, calitatea proastă a apei. ,,Este greu de spus peste cât timp va fi o situație mai bună pentru că totul depinde, în ultimă instanță, de coeziunea socială”, a adăugat sociologul.

Doar 23% dintre persoanele chestionate sunt de părere  că alegerile în Republica Moldova sunt libere și corecte, 30% nu sunt de acord cu aceasta, iar 42% le consideră parțial libere și corecte. Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri directe pentru postul de președinte al Republicii Moldova, dintre respondenții deciși, cei mai mulți – 43,3% ar pleda în favoarea lui Igor Dodon. Pentru Maia Sandu ar vota 26,9% din respondenții deciși; Renato Usatîi – 7,2%; candidatul Partidului „Șor”- 5,9%; Andrei Năstase – 5,3%%; Pavel Filip – 4,1%; Vladimir Voronin – 3,7%; Octavian Țâcu – 1,5%; alt politician – 1,9%.

Sondajul Vox Populi - august 2020 „Stratificarea socială în Republica Moldova după trei decenii de independență” a fost realizat în perioada 5-20 august, pe un eșantion de 1191 de respondenți din 83 de localități, reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova, exclusiv regiunea transnistreană.