Jumătate din zăpada din cei 4.000 de ghețari din lanțul muntos european se va topi până în 2050 din cauza încălzirii globale provocate de precedentele emisii de gaze cu efect de seră. Apoi, chiar dacă emisiile de carbon vor înceta cu totul, până în 2100 volumul ghețarilor se va reduce cu două treimi. În cazul în care emisiile se vor amplifica în același ritm ca până acum, ghețarii vor dispărea aproape cu totul din văile alpine, la sfârșitul secolului. Cercetătorii spun că dispariția ghețarilor va avea un impact serios asupra disponibilității apei pentru agricultură și centralele hidroelectrice, în special în perioadele de secetă, și va afecta natura și turismul.

Un alt studiu dat publicității în februarie a ajuns la concluzia că o treime din ghețurile care se întind pe suprafețe uriașe în lanțurile muntoase din Asia se vor topi din cauza schimbării climatice, cu consecințe serioase pentru aproape 2 miliarde de oameni care trăiesc la poalele acestor platouri alpine. Ghețarii situați de-a lungul domeniului Hindu Kush și celui himalayan sunt la altitudini mai ridicate, unde este mai rece, dar dacă emisiile de carbon nu vor fi diminuate, două treimi din gheața de aici se va topi până în 2100.

Topirea ghețarilor contribuie la creșterea nivelului mărilor, dar aproape trei sferturi din această apă vine din Groenlanda și Antarctica. Contribuția ghețurilor din Hindu Kush și din Himalaya, Patagonia și Islanda nu este semnificativă. Iar Alpii europeni, care se întind din Franța, Elveția, Italia, Austria și până în Germania, contribuie cu mai puțin de 1%.

Cel mai recent studiu, publicat în jurnalul The Cryosphere și prezentat la conferința European Geosciences Union din Viena, marți, a combinat modele pe calculator cu date din lumea reală pentru a prognoza soarta ghețarilor și a folosit drept punct de pornire situația din 2017.

sursa: rador