Specialiștii avertizează însă că acest eveniment anual este resimțit diferit de oameni și ne sfătuiesc să fim mai atenți în noaptea cu pricina, notează MOLDPRES.

Potrivit unui studiu realizat de Universitatea Texas (SUA), citat de mai multe medii de informare, odată cu trecerea la ora de iarnă crește riscul de accidente rutiere, atât în noaptea dintre sâmbătă și duminică, cât și în perioada următoare.

"În noaptea evenimentului, riscul de accidente rutiere crește cu aproximativ 7% față de perioada anterioară, iar dimineața, riscul este chiar mai ridicat cu 14%. Totodată, pot avea loc tulburări de somn, pentru că organismului îi este dificil să se acomodeze cu schimbarea și se adaptează treptat la noul ritm de viață. Acest lucru ar putea duce la stări acute de oboseală, iar în această perioadă, simțurile nu vor fi la fel de ascuțite", potrivit surselor citate.

"Odată cu trecerea la ora de iarnă încep să aibă loc schimbări chiar și la nivel emoțional. Întunericul, care se „năpustește” cu o oră mai devreme decât până acum, ne face să ne simțim triști și obosiți și chiar să experimentăm stări de depresie. Scurtarea zilei și dereglarea ceasului biologic duc la o tulburare afectivă sezonieră", afirmă și medicii.

În același timp, specialiștii susțin că "din fericire, această stare va trece, cel mai probabil, după prima săptămână, însă este bine să fim atenți la simptomele depresiei și să încercăm să le combatem imediat ce le conștientizăm, pentru a nu rămâne ancorați în această stare".

Iată care sunt simptomele care pot interveni atunci când se face trecerea la ora de iarnă: apetit crescut, lipsă de energie, nervozitate, stres etc.

Republica Moldova va opera trecerea la ora de iarnă, care este efectuată în conformitate cu propunerea Comisiei Economice Europene a ONU, concomitent cu statele-membre ale comunității europene. Trecerea de la ora de vară la ora de iarnă are loc în 70 de țări din lume cu respectarea diferenței de fus orar.

Majoritatea țărilor europene au institut acest sistem ca urmare a șocului petrolier din 1973-1974, din grija de a economisi energie. Obiectivul schimbării orei era în principal de a face să corespundă mai bine orele de activitate cu orele însorite pentru a limita utilizarea luminii artificiale.

Ulterior, deputații europeni au cerut o evaluare a regimului actual al orei și, dacă este necesar, o revizuire a regulilor, într-o rezoluție adoptată la 8 februarie 2018 în Parlamentul European cu 384 de voturi pentru, 153 împotrivă și 12 abțineri. Mai multe inițiative cetățenești au arătat o anumită îngrijorare față de modificarea bianuală a orei, care marchează începutul și sfârșitul perioadei de vară. Numeroase studii nu au reușit să tragă o concluzie clară, însă indică anumite efecte negative asupra sănătății umane.

În cadrul unei consultări online, care s-a desfășurat în perioada 4 iulie-16 august 2018, au fost primite 4,6 milioane de răspunsuri din toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, cel mai mare număr de răspunsuri primite vreodată în cadrul unei consultări publice a Comisiei Europene. Consultarea publică derulată arată că 84% dintre respondenți sunt în favoarea renunțării la schimbarea orei de două ori pe an.

După sondajul realizat în tot spațiul comunitar, Comisia Europeană a propus abolirea schimbării sezoniere a orei. Comisia a vrut să impună renunțarea din 2019, dar unele dintre statele membre s-au opus.

Eurodeputații au votat, la 26 martie 2019, renunțarea la schimbarea orei de două ori pe an, începând cu 2021. Fiecare stat membru urmează să decidă pe ce oră va rămâne - ora standard sau ora de vară.

Țările care decid să mențină permanent ora de vară vor efectua ultima schimbare în acest sens în ultima duminică din martie a anului 2021. Cele care preferă să rămână la ora standard sau de iarnă își vor schimba ora pentru ultima dată în ultima duminică din octombrie 2021, potrivit www.europarl.europa.eu.