Se cunoștea deja că aceste viețuitoare utilizează "instrumente", cum ar fi crenguțe, de exemplu, pentru a ajunge la o larvă aflată în trunchiul unui copac. Oamenii de știință au descoperit apoi, în cadrul experimentelor, că aceste păsări pot folosi tije pentru obținerea unei surse de hrană.

Profesorul Markus Böckle de la Universitatea din Viena a mers mai departe, demonstrând împreună cu echipa sa capacitatea corbilor caledonieni de a planifica o operațiune viitoare, una dintre abilitățile definitorii ale inteligenței umane.

Păsările au învățat să folosească trei instrumente - o tijă, o pietricică și un cârlig - fiecare cu un dispozitiv dedicat, care conținea o bucățică de carne. Ele au fost apoi dresate să urmeze o secvență precisă, cu dispozitivul asociat tijei - un tub de plexiglas -, după cum se explică în studiul publicat miercuri în Proceedings of the Royal Society.

În cadrul unui compartiment, fiecărei păsări i s-a prezentat tubul care conținea bucățica de carne timp de un minut. Corbul a fost apoi plasat într-un compartiment adiacent, unde după cinci minute i s-au prezentat cinci obiecte: cele trei unelte, un element "distractor" și o bucățică de măr - care face parte din hrana sa.

După ce a ales unul dintre cele cinci obiecte, fiecare pasăre a trebuit să aștepte încă zece minute înainte de a fi dusă înapoi în compartimentul unde se afla tubul care conținea carnea, pe care au recuperat-o cu ajutorul tijei. Făcând acest lucru, păsările au trecut cu succes așa-numitul "test al bezelei", în cadrul căruia unui copil i se oferă un desert - măr, în cazul corbului - și i se precizează că dacă se abține să-l mănânce va primi unul mai mare mai târziu - carnea, în cazul păsării.

Această experiență de "călătorie mentală în timp", după cum se numește, testează capacitatea subiectului de a se proiecta în viitor. "Se întâlnește la copii cu vârsta cuprinsă între 4 și 6 ani", a declarat pentru AFP cercetătorul din cadrul departamentului de biologie cognitivă. Însă, a intervinit "o dificultate suplimentară, deoarece pasărea trebuia să efectueze o sarcină tehnică, să aleagă un instrument, să își atingă obiectivul".

Patru dintre cei șase corbi testați și-au demonstrat capacitatea de a se proiecta în timp. La fel și în cazul celui de-al doilea experiment, cu același tub, dar de data aceasta conținând o bucățică de măr. Plasați în compartimentul cu unelte, unde îi aștepta o bucățică de carne, corbii nu au ezitat să o ia, în loc să aștepte recompensa mai puțin gustoasă.

Apoi lucrurile s-au complicat pentru cei patru corbi din cei șase care au trecut aceste două teste. Pentru a se asigura că alegerea uneltei nu a fost rezultatul "învățării prin asociere", în acest caz asocierea tijei cu o recompensă, corbii au fost supuși, de cinci ori și în ordine alternativă, la două secvențe pe care nu le mai experimentaseră - una în care dispozitivul funcționa cu pietricica, iar în cealaltă în care funcționa cu un cârlig. "Aceasta este faza dificilă", a explicat Böckle, deoarece cele trei unelte "au aceeași valoare, fiecare fiind soluția într-o situație, dar nu și în celelalte două".

Păsările au fost nevoite să "realizeze un fel de exercițiu mental cu privire la ceea ce ar trebui să facă în viitor". Trei din cei patru corbi rămași au reușit să depășească pragul reușitelor întâmplătoare. Campionul, Neptun, a ales instrumentul corect de nouă ori din zece încercări, urmat de Triton și Uranus, fiecare cu șapte reușite din zece tentative. Reușite care, potrivit studiului, reprezintă o încurajare pentru oamenii de știință de a continua să studieze capacitatea corbilor caledonieni de a stăpâni "călătoria mentală în timp" și pentru a explica mecanismele din spatele acesteia.

Sursa:Agerpres